Prestigioasa companie producătoare de soluţii de infrastructură de reţea Allied Telesis a anunţat recent că desfăţoară un studiu pan-european privitor la pregătirea reţelelor din companii pentru cloud. Deloc suprinzător, din punctul meu de vedere, reţelele din domeniul financiar-bancar par, după primele rezultate, a fi cel mai puţin pregătite pentru cloud.
De ce nu mi se par surprinzătoare astfel de rezultate preliminare? Aşa cum scriam într-un material precedent, aversiunea faţă de risc este unul din motivele de bază pentru care fenomenul Big Data s-a manifestat cu rol de pionierat în domeniile preponderent legate de manevrarea banilor. Aproape inevitabil, experienţa benefică a utilizării Big Data a fost “adoptată” rapid de către bănci. Iar zona de aplicare a fost cea a creditelor acordate de către aceste instituţii, în special persoanelor fizice.
Bun, aşa cum am mai scris, domeniul financiar nu este singurul mare beneficiar al fenomenului Big Data. Unul din domeniile fundamentale de aplicare a conceptului a fost şi va rămâne cercetarea, sub toate formele ei. De la prognozele meteo la hărţile demografice, toată zona de cercetare, îndeosebi cea aplicată, este de aşteptat să folosească din ce în ce mai intens Big Data. Există apoi zona guvernamentală. O zonă cu multe arii secrete, aşa cum au demonstrat-o recentele scandaluri din Statele Unite şi Marea Britanie legate de interceptarea şi manevrarea datelor personale ale indivizilor
În fine, un alt domeniu vital pentru conceptul Big Data este comerţul. Un domeniu în care sunt prezenţi actori de cele mai diverse dimensiuni, de la marile lanţuri de magazine, până la mici comercianţi de produse de nişă. Indiferent de dimensiunea unei astfel de entităţi, însă, unul din punctele comune care le leagă destinele este cel al nevoii de cunoaştere cât mai bună a potenţialului client pentru a-şi putea maximiza eforturile de creştere a profitabilităţii afacerii.
Ce leagă toate aceste domenii din punct de vedere al Big Data, acum şi, mai mult ca probabil, în viitor?Folosirea pentru exploatarea conceptului de infrastructuri IT proprii. În multe cazuri, chiar folosirea de cloud computing, dar a unui cloud strict privat, un cloud care, pentru România, de exemplu, este aproape în toate cazurile impus sucursalelor de pe piaţa locală de către firma-mamă. Această situaţie a fost, de altfel, evidenţiată şi de a doua ediţie a studiului privind adopţia cloud computing în cadrul firmelor mari din România, studiu publicat în această vară de către CIO Council.
Pregătirea reţelelor din companii pentru cloud
Un studiu recent desfasurat la nivel international arata, ca vechile platforme de infrastructura IT de tip mainframe nu numai ca nu au murit, dar cunosc un reviriment senzational si devin tot mai mult o directie de dezvoltare de viitor pentru firmle furnizoare de astfel de platforme.
Ce înseamnă toate astea? Practic, că legătura Big Data-Cloud Computing pentru marii beneficiari ai conceptului Big Data nu există. Sau, mai exact, nu există la nivelul implicării acestor actori în cloud-ul public şi cel hibrid, elemente cheie ale dezvoltării fenomenului cloud la scară socială.
Mai mult decât atât, un studiu recent desfăşurat la nivel internaţional (şi despre care puteţi citi un articol în paginile actualului număr de revistă) arată, poate suprinzător pentru mulţi, că vechile platforme de infrastructură IT de tip mainframe nu numai că nu au murit, dar cunosc un reviriment senzaţional şi devin tot mai mult o direcţie de dezvoltare de viitor pentru firmele furnizoare de astfel de platforme.
Cu alte cuvinte, componente esenţiale ale cloud computing precum Iaas sau Paas nu prea mai par a avea şanse de dezvoltare pentru actori mai sus-menţionaţi. Aceştia par să fi luat decizia clară că este mai sigur să îşi ţină “ouăle în propriul coş”, iar dacă, din raţiuni de economii financiare, apelează la cloud computing, această soluţie nu pare a avea şanse de a trece dincolo de o construcţie in-house, folosită fiind mai ales în cazul companiilor de tip holding internaţional, cu puncte de activitate răspândite în diverse arii geografice.
Motivele ţin de aversiunea faţă de risc, dar şi de întrebări legitime la care, în ciuda unor eforturi, destul de palide până la această oră, nu s-a găsit un răspuns cert. Sunt întrebări legate de securitatea datelor procesate în cloud, dar şi întrebări de genul: Ce fac eu dacă mâine furnizorul meu de cloud decide să închidă porţile? Ultima întrebare, cel puţin, apare din ce în ce mai des pe buzele potenţialilor clienţi de cloud de la nivelul întregului mapamond. Iar cum Big Data înseamnă manevrarea de date extrem de sensibile, poate cele mai delicate cu putinţă, o astfel de întrebare are un potenţial de ucigaş al oricăror eforturi de a lega Cloud Computing de Big Data în zona companiilor menţionate la începutul acestui articol.
Desigur, mai există şi raţiunile de costuri. Big Data nu este o soluţie pe care să o achiziţioneze oricine. Sectorul de comerţ, la nivel mondial, nu doar în România, de pildă, este alcătuit preponderent din entităţi de dimensiuni mici şi foarte mici. Ei bine, aşa cum explica Valeriu Nistor, directorul general IBM România, chiar în paginile acestei reviste, aici ar fi singura zonă de interdependenţă puternică între Big Data şi Cloud Computing. Mă refer la un Big Data închiriat în cloud public sau hibrid, cu potenţial de exploatare cu adevărat universal.
Zona IMM-urilor este zona în care furnizori de cloud precum IBM România sau Omnilogic ar trebui să-şi concentreze eforturile de promovare a propriilor servicii din sfera soluţiilor Big Data. Ar fi, din punctul meu de vedere, una din puţinele mutări cu mare potenţial se succes, având în vedere că sectorul companiilor mari este suficient de redus în România ca să fie acoperit, aşa cum am scris înainte, cu soluţii Big Data proprii sau cu servicii de tip cloud in-house, servicii care să includă şi elementele Big Data.
Ar fi o singură condiţie aici, şi aceasta ţine de determinarea potenţialilor clienţi din zona IMM de a se uni în clustere care să beneficieze de Big Data sub formă de servicii cloud. Aşa cum spunea acelaşi Valeriu Nistor, nici serviciile de Big Data în cloud nu înseamnă lipsă de efort financiar, chiar dacă acest efort reprezintă doar un procent oarecare din costul achiziţionării unei soluţii care să fie instalate în propria infrastructură a clientului. Întrebarea care se pune este următoarea: Vor fi beneficiarii unor astfel de soluţii sub formă de serviciu dispuşi la un astfel de efort de închegare a unei grupe de interese comune? Experienţa din domenii precum agricultura arată că aşa ceva e greu, foarte greu, dar nu imposibil. Este nevoie de răbdare şi mult, mult tutun….
