Olivia Comşa este research and development manager în cadrul Safetech Innovations, unul dintre principalii jucători pe piața de securitate a informației din România. Domnia sa a fost şi este implicată în strategiile şi proiectele de dezvoltare regională la care România este parte, fiind, în acelaşi timp, o promotoare a parteneriatului public-privat ca instrument de transpunere în practică a unor astfel de strategii.
Club IT&C: Safetech este implicată în promovarea parteneriatului public-privat. De unde un asemenea interes pentru această modalitate de lucru în zona afacerilor?
Olivia Comșa: Parteneriatul public-privat este un segment de activitate aflat încă la începuturile sale. Nici măcar legislaţia pentru PPP nu este definitivată în România.
Dacă privim PPP doar ca o indicație care vine de la Comisia Europeană, atunci lucrurile nu sunt în regulă. Statul nu are bani suficienți pentru cercetare. Ca urmare, alocă sub 0,5 la sută din PIB pentru cercetare. Implicarea mediului privat în cercetare-dezvoltare are rolul de a atrage bani din mediul privat pentru cercetare.
În perioada care a trecut, 2007-2014, s-au finanţat prin POSCCE proiecte mari de cercetare, inclusiv două infrastructuri majore în România. Este vorba de Extreme Light Infrastructure şi Dunăre, Delta Dunării-Marea Neagră. Sunt infrastructuri majore incluse în strategia europeană de infrastructuri strategice, ESFRI. Ca atare, cum guvernul nu are bani, atunci trebuie încercată atragerea de fonduri din mediul privat. O variantă este să deschizi marile infrastructuri către public, şi asta încearcă să facă Safetech, anume să intre în parteneriat cu marile infrastructuri şi cu institutele de cercetare. De ce? IT-ul este la ora actuală o necesitate pentru orice proiect de dezvoltare, reprezentând o platformă de dezvoltare orizontală. O platformă de interoperabilitate care are nevoie de securitate la cel mai înalt nivel.
Iar Safetech poate asigura acest nivel înalt de securitate informatică atât în domenii de importanță majoră cât și în viața de zi cu zi.
Club IT&C: Una din aceste infrastructuri mari în care Safetech este implicată este platforma viitoare a laserului de la Măgurele. Ce se întâmplă acolo din punct de vedere al parteneriatului public-privat?
Olivia Comșa: Acest proiect major pentru România a concentrat interesul unor importante entități, de la interesul guvernamental până la interesele institutelor care activează deja acolo. Ei bine, o asemenea concentrare de resurse înseamnă foarte multe baze de date, care au nevoie de securitate informatică.
Securitatea informatică nu a reprezentat un atu important al realizărilor din România.
S-au înfiinţat institute, dar securitatea a fost lăsată pe plan secund. De exemplu, partea de interoperabilitate şi interconectivitate nu a însemnat o prioritate, fapt care acum se resimte, întrucât proiecte mari precum cel de la Măgurele înseamnă conectare la nivel internaţional. Aşa se face că am găsit acolo o nişă de colaborare şi am dezvoltat în parteneriat câteva proiecte de cercetare pe fonduri europene. IT-ul nu reprezintă un subiect de bază în acest moment, dar va deveni în perioada următoare, şi atunci am început să ne uităm în jur ca să vedem cu ce parteneri de anvergură mai mare vom putea să mergem mai departe, asigurând ceea ce știm să facem mai bine: securitate informatică și interoperabilitate.
Club IT&C: Aţi pomenit la început de proiectul major de infrastructură Dunăre-Marea Neagră. Există şi o strategie a Dunării la nivel european. Ce rol joacă inovarea şi transferul tehnologic în cadrul acestei strategii?
Olivia Comșa: Un rol extrem de important.
Dacă vorbim de strategia Dunării(SUERD), atunci trebuie să spunem că ea este structurată pe 4 piloni și 11 priorități, cum ar fi cele dedicate conectivității,energiei, inovării şi transferului tehnologic, cel dedicat mediului, cel dedicat turismului, şi aşa mai departe. Fiecare prioritate se găseşte în coordonarea a două ţări din cele 14 participante la SUERD. Ei bine, zona de inovare şi transfer tehnologic a intrat sub coordonarea Germaniei şi Austriei, iar rezultatele acestui fapt se văd foarte bine la nivelul întregului coridor de dezvoltare dunărean, coridor care implică un număr mare de ţări. La ora actuală există deja centre dunărene de transfer tehnologic(Danube Transfer Center-DTC) înfiinţate de-a lungul Dunării, practic în fiecare ţară sub coordonarea Steinbeis Europe, o mare promotoare a inovării, transferului tehnologic și dezvoltării de clustere. La noi există un astfel de centru la Cluj, deoarece cei de acolo s-au mişcat mai repede şi mai bine. Până la urmă, omul sfinţeşte locul. Trebuia să existe un al doilea centru la Măgurele, dar până la urmă el s-a deschis în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. E bine că există. Și la Ruse există un DTC . Reţeaua de centre de transfer se va închide în curând la Chişinău.
România, ca ţară, are rol de coordonare SUERD în capitolele Mediu şi Turism.
Club IT&C: Ce ar însemna pentru România cele două proiecte pe care le-aţi menţionat anterior în următorii zece ani?
Olivia Comșa: Aş mai adăuga aici un proiect major, de viitor, în care am fost implicată şi care îmi este foarte drag. Este vorba de reactorul nuclear ALFRED, de generaţie patru (GenIV) care se doreste a fi dezvoltat in parteneriat international la Piteşti. Dacă la Măgurele vorbim de aplicaţii ştiinţifice şi tehnologice ale laserilor, în strategia Dunării vorbim de mediu, turism, securitate şi dezvoltare regională, la Piteşti vorbim de materiale si tehnologii noi şi valorificarea unor cercetări fundamentale realizate la Institutul de Cercetări Nucleare.
Ei bine, toate aceste trei mari proiecte internaţionale înseamnă, prin dezvoltările pe orizontală implicate, o şansă enormă pentru România din toate punctele de vedere: economic, social, al resurselor umane etc. În acest moment nu există evaluări cantitative legate de impact, dar cu siguranţă că acesta va fi unul enorm pentru întreaga ţară şi chiar pentru întreaga regiune din care face parte
România.
În primul rând prin nivelul înalt al tehnologiei și în al doilea rând prin atracția pe care o exercită asupra tinerilor cu specializări high tech și IT.
Club IT&C: Înţeleg că Safetech este implicată puternic în astfel de parteneriate. Pe de altă parte, există şi o cooperare la nivelul firmelor precum Safetech pentru grăbirea transpunerii în practică a parteneriatelor public-privat reale?
Olivia Comșa: Da, există clusterele de IT, care sunt alianţe bazate pe complementaritate care încearcă să împingă lucrurile mai rapid către progres.
Safetech face parte din Smart Alliance şi face parte din mai multe clustere de inovare unde nu IT-ul este elementul principal. Aş menţiona aici clusterul Clara de dezvoltare a aplicaţiilor spaţiale şi laser, Măgurele High Tech Cluster şi, mai nou, este iniţiatoarea unui cluster de securitate la nivel dunărean, Danube Cybersecurity Alliance, o iniţiativă pe care vrem să o promovăm şi pentru care am invitat partenerii cu care suntem compatibili din ţară şi din ţările SUERD.
Partenerii în aceste inițiative sunt atât din mediul academic cât și din institutele naționale de cercetare, autorități publice, asociații profesionale și industrie.
