Romanian Business Consult (RBC) este principalul furnizor şi integrator de soluţii IT pentru industria de retail şi cea alimentară din România. Despre introducerea noului jurnal electronic de către operatorii economici, alte modalități de plată și metode de automatizare a activității aferente domeniului retail, am discutat cu Gabriel Pavel, Sales&Marketing Manager la RBC.
Club IT&C: Firmele nu îşi vor mai putea dota casele de marcat cu role de hârtie pentru păstrarea istoricului de tranzacţii, ci cu un jurnal electronic conectat la un server central al autorităţii fiscale. Este RBC pregătită pentru integrarea ușoarăși în termen a noului sistem? Care este avantajul oferit de noul sistem comercianţilor? Această înlocuire va fi etapizată?
Gabriel Pavel: Hotărârea de guvern a apărut la sfârşitul anului trecut şi cuprinde, în esenţă, două aspecte extrem de importante.
Primul aspect este legat de înlocuirea rolei jurnal cu acel jurnal electronic, iar această modificare o să intre în vigoare după apariţia normelor, probabil la 1 septembrie. De la acea dată, toţi contribuabilii mari, adică acei contribuabili cu cifră de afaceri de peste 100 milioane RON, trebuie să facă migrarea către jurnalul electronic în termen de şase luni, adică până în aprilie 2016. După aceea, mai există un termen suplimentar de migrare, de trei luni, pentru contribuabilii mijlocii, apoi, în fine, alte trei luni pentru contribuabilii mici.
Al doilea aspect este acela că toate noile sisteme fiscale vor trebui să comunice cu sediul central, cu ANAF. Numai că normele legate de modul în care aceste sisteme vor comunica cu sediul central vor apărea abia în februarie 2017.
Noi vedem, practic, două modalităţi simultane de comunicare posibile. Una prin GPRS, deoarece există mulţi utilizatori individuali, firme mici. A doua este comunicarea via Internet, mai ales pentru cei care au un grup consistent de astfel de dispozitive. Ce beneficii sunt? Pentru comercianţi, dincolo de şocul investiţiei iniţiale, primul beneficiu este cel legat de consumabile. Al doilea beneficiu este cel legat de managementul acestor role jurnal, care, în cazul marilor comercianţi, reprezintă o operaţiune costisitoare, care va fi mult simplificată. La rândul lui, statul va beneficia evident prin creşterea gradului de transparenţă şi control. Mai mult decât atât, a doua etapă de implementare a proiectului prevede ajungerea la stadiul în care controalele autorităţilor se vor face de la distanţă, fapt care va însemna economii mari în termeni de costuri.
Din perspectiva RBC, toate companiile care activează în această zonă aşteaptă schimbarea de ani buni. România este ultima ţară care mai folosește tehnologii fiscale învechite. În al doilea rând, este o oportunitate de afaceri pentru noi. Faţă de alţi furnizori, noi avem nişte atuuri legate de produsele în sine, deoarece suntem singurul vendor care propune produse unitare din punct de vedere fiscal. În al doilea rând, ne numărăm printre cei foarte puţini care putem să asigurăm migrarea către noile modalităţi de lucru la nivel naţional. Ca să ofer o imagine asupra a ceea ce înseamnă asta, pentru un comerciant cu 3-400 de locaţii de desfacere, de pildă, migrarea înseamnă, în acest moment, între 2 şi 3 luni ca timp. Asta dacă se merge în foc automat cu migrarea, respectiv toate etapele ei au fost bine planificate dinainte. Să nu uităm, de pildă, că în cazul migrării marilor contribuabili, perioada lor de şase luni va însemna şi luna decembrie, adică luna lor de vârf. Cu alte cuvinte, vorbim pentru ei, practic, de o perioadă de migrare de cinci luni, ba chiar mai scurtă decât atât. În astfel de condiţii limitative, a te baza pe un partener de implementare care să te ajute să ieşi la liman înseamnă diferenţa între succes şi eşec. Iar faptul că noi suntem un astfel de partener reprezintă un alt avantaj major.
Club IT&C: Soluțiile de plată cu telefonul mobil aduc beneficii incontestabile comercianților. A integrat RBC această tehnologie în comerțul tradițional ? Există lanțuri de magazine care folosesc astfel de aplicații specializate și care este nivelul lor de securitate?
Gabriel Pavel: Activăm în zona de plăţi cu telefonul mobil încă din 2012-2013, odată cu lansarea Blink. Viziunea noastră spunea aşa: putem să plătim cu telefonul mobil într-un mod foarte simplu, anume scanând un cod de bare de la casă. Viziunea prevedea integrarea aplicaţiilor de la casa de vânzare cu ceea ce se întâmplă în mediul bancar. Nedorind să lucrăm cu o bancă anume, am lucrat cu furnizori şi operatori de carduri care respectă standardele. Partea dinspre comercianţi este finalizată. La ora actuală dispunem de un middleware puternic, prin intermediul căruia orice comerciant se poate conecta cu orice bancă. Partea a doua, care însemna legarea cu sistemul bancar, am considerat că nu mai e actuală. Dificultăţile de conformitate şi restricţiile legate de cerinţele comercianţilor de a lucra cu foarte mulţi furnizori de servicii bancare ne-au împins să regândim abordarea noastră privind produsul oferit. Ca atare, soluţia noastră e gândită ca un middleware care să poată să comunice cu orice operator bancar. Arhitectura soluţiei este destul de simplă, asigurând securitatea implicit. Noi acţionăm, de fapt, doar ca interfaţă între operatorul bancar şi comerciant. Avem un proiect pilot de mari dimensiuni în curs de implementare şi aşteptăm să vedem rezultatele lui pentru a ne da seama de evoluţiile viitoare.
Club IT&C: Gestiunea completă a magazinelor implică acoperirea întregului lanț de activități. Care sunt avantajele oferite de implentarea unui astfel de sistem?
Gabriel Pavel: Pentru clienţii mari, nivelul de specializare e atât de ridicat, căci fiecare modul vine cu o aplicaţie specializată. Partea de ERP dispune de o aplicaţie specializată, la fel partea de lanţ de aprovizionare şi partea de vânzări. Şi tot aşa. Pentru noi este specific faptul că lucrăm cu toţi aceşti furnizori de aplicaţii specializate, mai puţin pe partea de ERP. Acum, în privinţa acoperirii întregului lanţ de activităţi cu o soluţie unitară, eventual gestionată de la distanţă în mediul virtual, da, este posibilă, cu excepţia dispozitivelor care asigură vânzarea efectivă, cum sunt casele de marcat. Aceste dispozitive trebuie să rămână fizic la sediul comerciantului. Este foarte simplu: dacă nu există vânzare, comerciantul nu are afacere. Clientul va pleca în altă parte, de unde poate cumpăra, şi nu va mai reveni.
Club IT&C: Numerarul continuă să joace un rol dominant în industria de retail. Există modalități de manipulare a numerarului ținând cont că este un proces costisitor?
Gabriel Pavel: Este o temă foarte interesantă. De multe ori se consideră managementul cash-ului acele sisteme care numără bancnotele. Noi vedem problema altfel. Considerăm că problemele mari, la rezolvarea cărora putem avea o constribuţie esenţială, se găsesc la nivel de back office şi reţea. De ce? Deoarece acolo se petrec multe procese într-un interval scurt de timp. Gândiţi-vă ce se întâmplă la închiderea de ture sau de zile de lucru. Acestea suntprocese care acum se fac manual. Ei bine, există şi aici soluţii de automatizare a proceselor. Se poate merge până la conceptul de a nu pune mâna deloc pe bani. Am început în acest sens un proiect pilot la un comerciant foarte mare. Într-un caz ideal, noi am putea chiar efectua colectarea banilor, ordonarea lor după cupiuri şi pregătirea lor pentru transportul către bancă. Dar e încă un caz ideal.
Club IT&C: Vedeţi eliminarea operatorilor intermediari din proces într-un viitor apropiat?
Gabriel Pavel: Tehnic, da. Sau procesul se poate face prin intermediul operatorului de valori în măsura în care el este şi furnizor pentru bancă. Asta înseamnă o integrare de procese, care se petrece deja în ţări precum Germania.
Club IT&C: RBC detine peste 80% cotă de piaţă în segmentul de retail. A atins piața soluțiilor IT pentru industria de retail și alimentară potențialul real pe care îl poate avea în România?
Gabriel Pavel: Noi credem că suntem încă la începuturi. Comercianţii internaţionali au fost ocupaţi foarte mult în ultima vreme cu extinderi. Pe măsura trecerii timpului, viteza de creştere nu mai e aceeaşi. În plus, concurenţa se ascute. Ca atare, comercianţii se vor orienta din ce în ce mai mult spre operarea cât mai eficientă, iar asta se vede din creşterea proiectelor din zona operaţională de back office. Pe de altă parte, ca să facă faţă competiţiei şi în scopuri de extindere în zona de online, trebuie accentuată experienţa de shopping. Ca atare, se fac investiţii în proiecte legate de experienţa cumpărătorului. Cele două direcţii consumă multe resurse. În zona de online, de pildă, discutăm de marketing, discutăm de mobilitate, discutăm de multichannel. Mai e o componentă interesantă aici. Comercianţii nu sunt doar mari, ci şi medii şi mici, iar aceştia din urmă sunt în creştere. Un exemplu este zona de produse proaspete, care nu pot fi asigurate asa cum doresc consumatorii decât de lanţuri comerciale mici (ex: carmangeriile specializate ca re vand carne proaspata, pregatita pentru diverse retete etc). Ei bine, în aceste zone operatorii au înţeles că se vor diferenţia doar prin tehnologie. La fel stau lucrurile în zona fashion. Şi exemplele pot continua. Ca să concluzionez, cred că tehnologia nu şi-a atins încă potenţialul în tot ceea ce înseamnă sectorul de retail.
