Criza refugiaților, atentatele de la Paris, însă mai cu seamă indicatorii economici tot mai buni în aproape toate țările europene, precum și costurile de energie extrem de reduse au fost factorii care au influențat discuțiile consumatorilor și cele din mass-media în trimestrul al patrulea. Climatul de consum pentru Uniunea Europeană a crescut din septembrie până în decembrie 2015 cu 1,9 puncte la valoarea de 12,2 puncte.
În cele mai multe țări europene, atitudinea consumatorilor a oscilat în trimestrul al patrulea din 2015. În primă fază, subiectul dominant a fost fluxul neîntrerupt al refugiaților din zonele de criză din Orientul Apropiat și Africa de Nord. Cum pot fi împărțiți refugiații în mod echitabil în Europa? Cum pot fi integrați cât mai bine în societate? Este posibilă, de fapt, integrarea unui număr atât de mare de refugiați? Aceste întrebări au influențat, în primă fază, viziunea consumatorilor din câteva țări cu privire la evoluția socială și economică a următoarelor luni. Acest subiect a influențat însă doar țările prin care trecea fluxul de imigranți. În Germania, Austria, Danemarca și Suedia, țări de destinație deosebit de râvnite în rândul refugiaților, discuția privind posibilitatea integrării eficiente în societate a atâtor refugiați a devenit una tot mai critică. Populația a fost zguduită de atentatele de la Paris din noiembrie și de alertele teroriste declanșate imediat după aceea în Germania.
Doar spre final de an au început să câștige importanță indicatorii economici pozitivi din întreaga Europă. Puterea economică a crescut în aproape toate țările monitorizate. Datorită prețurilor reduse ale țițeiului și energiei, precum și a inflației aproape inexistente, consumatorii rămân cu mai mulți bani în portofele pe care îi pot cheltui pe alte lucruri. De asemenea, anul trecut a scăzut considerabil și numărul șomerilor în aproape toate țările. Acest lucru înseamnă că sunt mai mulți cei care reușesc să-și ducă un trai decent și mai puțini cei care se tem de pierderea locului de muncă. Aceste dezvoltări pozitive s-au oglindit și în perspectivele europenilor cu privire la o creștere economică și a veniturilor. Influențele pozitive nu au fost însă de ajuns, mai cu seamă în (fostele) țări afectate de criză, pentru a îmbunătăți apetitul de cumpărare al oamenilor. În aceste țări, banii disponibili în gospodării aproape că nu ajung pentru acoperirea necesităților zilnice.
Perspectivele economice ale României în scădere
Deși economia României a crescut considerabil anul trecut, perspectivele economice ale consumatorilor români au scăzut în decembrie 2015 la valoarea de 10,6 puncte. Un an mai devreme, indicatorul se situa la 17,7 puncte.
Perspectivele economice în scădere au avut o influență negativă asupra așteptărilor consumatorilor privind veniturile. Indicatorul a scăzut față de trimestrul anterior cu 6,4 puncte, ajungând la 14,9 puncte și atingând astfel din nou valoarea anului anterior.
Veniturile românilor ajung în continuare doar în oarecare măsură pentru acoperirea necesităților zilnice. Astfel, înclinația spre consum nu s-a modificat cu mult nici în trimestrul al patrulea. Aceasta a scăzut în decembrie cu alte 1,2 puncte, ajungând la valoarea de -7,6 puncte.
Despre studiu
Rezultatele studiului GfK Climatul de consum în Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat la cererea Comisiei Europene în toate țările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări. Aceste persoane sunt reprezentative pentru populația adultă din UE.
Indicatorii GfK ai Climatului de consum în Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situația economică generală din diferite țări pe de o parte, și situația gospodăriilor individuale, pe de altă parte.
Întrebările sondajului GfK Climatul de consum în Europa sunt avansate lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip omnibus. Acesta este un sondaj care abordează diferite chestiuni, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie în cadrul unor chestionări personale directe.
Din gama lunară alcătuită dintr-un total de 12 întrebări, pentru sondajul GfK Climatul de consum în Europa sunt selectate 5 întrebări care joacă un rol decisiv în ceea ce privește climatul de consum.
Cei cinci indicatori selectați – așteptările privind starea economiei, așteptările privind prețurile, așteptările privind veniturile, dorința de cumpărare și înclinația de a economisi – sunt calculați după cum urmează:
Ca bază de calcul a indicatorilor sunt folosite „totalurile nete”. Proporția consumatorilor care au dat un răspuns pozitiv [de ex. situația financiară a gospodăriei se va îmbunătăți (considerabil)] este scăzută din proporția celor care au dat un răspuns negativ [de ex. situația financiară a gospodăriei se va înrăutăți (considerabil)].
În continuare, acest total net este standardizat folosind metode statistice consacrate, și apoi transformat în așa fel încât media pe termen lung a indicatorului să fie de 0 puncte, cu un domeniu de valori teoretic cuprins între +100 și -100 puncte. Însă empiric vorbind, din 1980 încoace au fost realiste, în general, valorile între +60 și -60.
Dacă un indicator este pozitiv, acest lucru arată că evaluarea variabilei respective de către consumatori este superioară mediei în cazul unei comparații pe termen lung. Pentru valorile negative este valabilă viceversa. Standardizarea facilitează compararea indicatorilor diferitelor țări, compensând variațiile din comportamentul de răspuns datorate mentalităților diferite, în timp ce tendința fundamentală a indicatorului rămâne neschimbată.
Sursa: GfK
