Piaţa echipamentelor de monitorizare acces şi supraveghere video are toate şansele să cunoască o creştere explozivă în viitorul previzibil. Motivul principal? Frica, cea care duce la prudenţă. Pe lângă ea, însă, există şi alte motive.
Câteva date publicate de firmele de cercetare a pieţei pentru evoluţiile la nivel mondial sunt relevante în sensul afirmaţiei din titlu. În anul 2016, vor fi livrate 66 milioane camere video pe plan global. În acelaşi timp, vor fi livrate pieţei globale alte 28 milioane camere HD CCTV. Nu în ultimul rând, capacitatea brută de stocare date folosită la supraveghere video în cadrul organizaţiilor va creşte cu 48% în acest an.
Alte tendinţe interesante legate de această piaţă sunt date de trecerea de la echipamentele analoge SD (standard-definition) la cele de înaltă rezoluţie HD CCTV şi cele de reţea, intensificarea competiţiei în zona de preţuri, consolidarea pieţei de vendori şi creşterea ca importanţă a Chinei în afacerile la nivel global. Afaceri care sunt prevăzute a creşte cu circa 7% în acest an. Tendinţele legate de diverse segmente ale acestei pieţei globale sunt greu de estimat cu precizie, având în vedere că domeniul este puternic fragmentat în zona de produse, mai ales din categoria consumer, şi în cea a regiunilor geografice.
Factorii cei mai importanţi care sunt luaţi în considerare atunci când vine vorba de evoluţia acestei pieţe sunt cei care ţin de creşterea nevoilor de supraveghere urbană, o creştere alimentată de teama de atentate teroriste în tot mai multe oraşe ale lumii, de diferenţele de cotaţii valutare, diferenţe care au îngreunat anul trecut condiţiile de afaceri în regiuni precum America Latină şi Rusia, precum şi de impactul imens pe care îl va avea în viitorul imediat conceptul Internet of Things asupra vieţii tuturor oamenilor.
Elemente tehnice şi nu numai
Chiar dacă par relativ exacte, cifrele privitoare la numărul de echipamente care va fi livrat pe plan global nu definesc o tendinţă foarte precisă a pieţei, mai ales din punct de vedere al dinamicii. De ce? În principiu din trei motive. Unul este acela al continuării coexistenţei camerelor de rezoluţie standard (mai joasă) cu cele de rezoluţie înaltă (HD CCTV), chiar dacă evoluţia va fi în mod cert în favoarea celor din urmă.
Al doilea este reprezentat de lipsa unui standard clar în zona HD CCTV. La ora actuală există, practic, trei formate principale de format HD, toate bătându-se între ele pentru poziţie dominantă. Mai tristă este însă incompatibilitatea dintre formate, astfel încât achiziţia echipamentelor de un anumit format face incompatibilă funcţionarea cu echipamente de alte formate achiziţionate ulterior. Iar asta se întâmplă în ciuda anunţurilor făcute de câteva companii de specialitate anul trecut privitoare la lansarea unor “interfeţe” de lucru pentru compatibilizarea celor trei formate.
În fine, al treilea motiv este reprezentat de avansul tehnologic, care o ia de multe ori cu mult înainte de evoluţia pieţei. Există la ora actuală camere IP de supraveghere video în format 4K, conectate la Internet, a căror rată de adopţie, însă, este mult îngreunată de preţ.
Paralel cu dezvoltarea pieţei echipamentelor, se poate vorbi despre o dezvoltare accelerată a pieţei de stocare date aferentă domeniului supravegherii video. Conform studiilor de piaţă, capacitatea brută de stocare folosită la supravegherea video, indiferent de configuraţie (SAN, NAS şi DAS) creşte cu circa 40% anual. În plus, modelul clasic de stocare date, cel al echipamentului de stocare de tip bandă video, a devenit insuficient pentru creşterea explozivă a numărului de utilizatori conectaţi şi pentru creşterea de rezoluţie a echipamentelor de supraveghere. Iar extinderea folosirii de camere panoramice şi cu rezoluţie 4K în viitorul apropiat va duce la creşterea şi mai mare a nevoii de spaţiu de stocare date.
Stocarea datelor exclusiv în cloud, o soluţie pentru această problemă văzută de unii ca răspunsul universal pentru viitor, s-a dovedit deja doar parţial viabilă, mai ales în cazul organizaţiilor cu activităţi în zona prevenţiei şi combaterii criminalităţii. Ca atare, previziunile legate de soluţia viitorului se îndreaptă acum către zona de cloud hibrid, mai ales în cazul sistemelor de dimensiuni mai mari. Soluţia va implica înglobarea mai multor tipuri de stocare date într-o singură soluţie coerentă şi va funcţiona primordial pe principiul eficienţei de cost.
Simultan cu zona de stocare date, o evoluţie cel puţin interesantă este aşteptată şi de la zona de procesare inteligentă a datelor. În mod tradiţional, adică până acum circa doi ani, procesarea inteligentă a datelor (analiza inteligentă a conţinutului video înregistrat) se efectua majoritar pe principiul unei reţele de echipamente pasive care transmiteau date unui server dedicat.
Anul 2014 a însemnat prima răsturnare de situaţie, în sensul în care a fost pentru prima dată când e existat o cerere mai mare pentru soluţii de supraveghere video bazate pe analiză date la nivelul receptorului decât pentru soluţiile clasice, bazate pe un server de procesare dedicat. Practic, la ora actuală este un fapt cert că puterea de procesare date la nivelul echipamentelor video de supraveghere va continua să crească, fapt care va duce la multiplicarea aplicaţiilor software legate de procesarea de date care vor fi instalate pe aceste echipamente. Mai mult decât atât, este de aşteptat ca în viitor să apară parteneriate solide între producători de echipamente video de supraveghere şi dezvoltatori de aplicaţii software dedicate, astfel încât aceste dispozitive să aibă incorporată tot mai multă inteligenţă artificială în ele.
În fine, dar nu în cele din urmă, un element extrem de important al evoluţiei acestui domeniu specific este reprezentat de înmulţirea explozivă a echipamentelor automatizate de culegere imagini. Este vorba, în esenţă, depre utilizarea tot mai extinsă a dronelor de supraveghere. Ele nu trebuie confundate cu alte dispozitive mobile de supraveghere, aşa cum sunt camerele mobile ataşate poliţiştilor aflaţi în misiuni în multe ţări din lume.
Apariţia dronelor de supraveghere a fost determinată de faptul că astfel de dispozitive mobile nu reprezintă nişte echipamente de securitate cu adevărat mobile, în sensul în care ele nu sunt capabile de urmărirea desfăşurării unui eveniment, indiferent de persoana sau vehicolul de care sunt ataşate sau în apropierea căruia se află.
Dronele de supraveghere sunt folosite de ani buni în scopuri militare. Potenţialul aplicării lor la supravegherea video este însă imens, mai ales în zona de siguranţă publică. Acest fapt a dus deja la exprimarea intenţiei, de către forţe de aplicare a legii din ţări precum Statele Unite, Marea Britanie sau Japonia, de a începe procese de testare a dronelor în scopul creşterii siguranţei publice. Cel mai interesant aspect aici este acela că, pe măsură ce tehnologia de fabricaţie a dronelor se îmbunătăţeşte, alimentată fiind de cererea venită de la consumatori persoane fizice şi de la iniţiative de afaceri ale unor giganţi precum Amazon, această zonă, strâns îngemănată cu domeniul IoT şi izvorâtă parcă din filmele SF, nu va cunoaşte, practic, limite de dezvoltare.
