Cel mai recent studiu legat de piaţa forţei de muncă din IT la nivel de România, recent realizat de firma de consultanţă Consulteam în colaborare cu ANIS, prezintă, cu mare zgârcenie, câteva concluzii legate de evoluţia domeniilor relativ tradiţionale de activitate în IT-ul românesc. Sunt ele suficiente pentru definirea unui mediu în continuă schimbare?
Ce spune acest studiu salarial realizat în luna martie a anului curent la nivelul întregii ţări? Pe scurt, valoarea medie a procentelor de creşteri salariale bugetate pentru 2016 este de 6% – uşor mai mică faţă de valoarea de anul trecut, care a fost de de 7%. Valoarea creşterilor salariale acoperă valoarea inflaţiei, de 0,2%, tendinţă care se regăseşte în aproape toate ţările din regiunea Europei de Sud-Est.
Tendinta de creştere a numărului de locuri de muncă pentru specialiştii din acest domeniu a generat o concurenţă ridicată pe piaţa forţei de muncă. În acest sens, conform autorilor studiului, angajatorii oferă pachete salariale foarte atractive şi inovative candidaţilor. La nivel regional, în afară de Bucureşti şi Cluj-Napoca, a crescut numărul companiilor de IT&C şi în alte oraşe, precum Timişoara, Braşov, Galaţi, Craiova, Târgu Mureş. Deşi salariile încă diferă mult în Bucureşti faţă de oraşele din provincie, tendinţa este de micşorare.
În fine, în urma analizei datelor salariale din Bucureşti, dintre posturile de programatori, poziţia de Java Developer este remunerată cel mai bine, cu un salariu net lunar între 1300 – 1750 euro, cu valori chiar mai mari în funcţie de senioritate. Conform autorilor, studiul include date salariale ale dezvoltatorilor de limbaje de programare precum Java, .Net, C++, PHP, IOS şi multe altele. Şi cam atât.
Întrebarea care se pune este aceasta: Sunt suficiente astfel de date, chiar şi extinse prin achiziţionarea contra cost a studiului de la autori, pentru alcătuirea unui tablou exhaustiv al ceea ce înseamnă mediul actual de muncă din peisajul IT românesc? Asta având în vedere şi faptul că studiul nu a inclus şi C-ul din ecuaţia IT&C, zonă în care este posibil ca lucrurile să stea puţin altfel? Răspunsul este unul categoric negativ. Şi asta dintr-o serie de motive, unele dintre ele urmând a fi enumerate şi discutate.
Lucrul la nivel de şaibă
Un prim motiv este acela al schimbării domeniului de definire a muncii de programator. Scrierea de linii de cod, definitorie pentru munca de programator în anii trecuţi, o muncă prestată în urma terminării unor cursuri universitare, a devenit element de bază al pregătirii oricărui specialist în IT la ora actuală. Cu alte cuvinte, munca de inginer sau proiectant de ieri s-a transformat în muncă de muncitor calificat la ora actuală. Iar pentru a fi muncitor nu mai este nevoie (cel puţin teoretic) de terminarea unor cursuri universitare.
La asta se adaugă şi faptul că automatizarea a făcut ca în domeniul programării secvenţe întregi de aplicaţii şi programe să fie actualmente predefinite, fapt care face ca arta programării să însemne, de fapt, arta (sau ştiinţa) unirii unor astfel de secvenţe în mod adecvat şi nu scrierea lor de la cap la coadă. O astfel de realitate îl făcea pe un actor redutabil al universului IT din România, cum este deputatul Varujan Pambuccian, să îmi declare recent că meseria clasică de programator are toate şansele să dispară în următorii cinci până la zece ani.
În mod cert, astfel de afirmaţii reprezintă opinii personale şi trebuie luate ca atare, însă realitatea nu poate fi trecută sub tăcere. Meseria de programator trece printr-o transformare profundă, iar cei care pregătesc viitorii programatori de mâine, respectiv mediile universitare, nu par deloc pregătiţi pentru un univers de cu totul altă factură decât cel cu care abia au început să se obişnuiască.
Avansul meseriilor integratoare
Un al doilea motiv este reprezentat de emergenţa locurilor de muncă de tip integrator. Acest fapt este cel mai vizibil la nivelul de dezvoltatori seniori în diverse tehnologii. Dacă la nivelul de programatori de nivel jos sau mediu oferta de multe ori depăşeşte cererea, la nivel seniorial situaţia stă exact pe dos.
Senior developer, senior architect, senior tester, şi aşa mai departe. Sunt doar câteva din poziţiile unde cererea este enormă şi oferta extrem de săracă. Dovada în acest sens o constituie o simplă căutare pe site-urile de recrutare forţă de muncă, unde astfel de anunţuri stau cu lunile fără a fi acoperite.
Nu este scopul materialului de faţă căutarea de vinovaţi pentru o astfel de situaţie, însă întrebările trebuie puse. Iar dacă la cele de mai sus se adaugă şi faptul că tot mai multe voci anunţă iminenţa apariţiei unor cereri extrem de complexe, de tipul CSO (Chief Security Officer) sau analist de date complexe, realitatea începe să devină de-a dreptul dramatică.
Pentru a supravieţui în universul digital, companiile vor avea nevoie tot mai multă de informaţii relevante, obţinute prin prelucrarea inteligentă a volumelor în expansiune de date, şi de securitate proactivă în faţa atacurilor de tot felul. Există la ora actuală instanţe educaţionale care să pregătească oameni pentru astfel de provocări? Răspunsul este mai degrabă negativ.
IT cu bucle ondulate
Un alt motiv, din ce în ce mai semnificativ, este reprezentat de interesul tot mai mare faţă de universul IT manifestat de persoanele de sex feminin. Acest aspect este vizibil cu ochiul liber şi a avut, de pildă, parte recent de o manifestare de amploare, cu ocazia unui eveniment organizat de IBM şi dedicat femeilor interesate de IT. Un eveniment despre care revista Club IT&C a scris la momentul potrivit şi care a strâns la un loc peste o sută de tinere dornice de afirmare pe această piaţă a muncii.
Cerută în mod expres şi de Uniunea Europeană, progresia feminină în cadrul universului IT (de data asta şi cu C în coadă) va însemna în mod evident şi o modificare a peisajului de natură culturală al tehnologiilor. De ce? Pur şi simplu deoarece implicarea femeilor, beneficiare ale unor calităţi umane specifice, va duce la accentuarea elementelor care ţin mai mult de partea relaţională a IT-ului. Mai ales în condiţiile în care o parte din femeile foarte tinere de azi vor ajunge în timp mai lung sau mai scurt să ocupe poziţii de decizie la nivelul conducerii afacerilor.
Specificul local
În fine, un alt element demn de menţionat aici ţine de specificul local al adoptării de soluţii şi strategii IT la nivelul companiilor şi nu numai. Ca analist implicat în acest univers de mulţi ani, am fost surprins de dată recentă de relativa fluidizare a peisajului la nivel de directori IT din companii. Oameni (mulţi la număr) care şi-au clădit o reputaţie de CIO în mediul corporatist privat au trecut în mediul de stat sau au început afaceri proprii. Privită prin prisma pierderii de competenţe, o astfel de mişcare este deosebit de riscantă pentru firmele de unde astfel de oameni au plecat, după acumularea unor ani de experienţă.
Motivul recurent al multor plecări l-a constituit nemulţumirea. O nemulţumire legată de lupta surdă dusă ani de zile pentru bugete şi introducere de noi tehnologii cu factori de decizie la nivelul afacerii călăuziţi doar de imperativul tăierii costurilor cu orice preţ. Dar şi o nemulţumire legată de lipsa de transparenţă privind accederea specialiştilor IT în structurile decizionale ale companiilor.
Motivele prezentate mai sus nu sunt singurele care definesc prezentul şi viitorul universului resurselor umane în IT&C-ul românesc. Însă ele au un caracter modelator pentru ceea ce ne aşteaptă pe toţi în viitor din perspectivă tehnologică pe plaiuri mioritice. Ce va rezulta în următorii câţiva ani din acest melanj fluid rămâne de văzut.
