Analiza — August 24, 2016 at 2:25 pm

Diversificare fără precedent a metodelor de creştere a afacerii

by
Fuziuni si achizitii

Tradiţional, creşterea organică şi fuziuni şi achiziţie au constituit cele două metode de dezvoltare a afacerii practicate de companiile din întrega lume. Modificarea perspectivelor economice şi intrarea intempestivă în joc a digitizării economiei au dus la extinderea rapidă a numărului acestor metode.

Venită după megatranzacţia de la sfârşitul anului trecut care i-a avut protagonişti pe giganţii Dell şi EMC, recenta tranzacţie Microsoft-Linkedin a însemnat, în realitate, doar un eveniment tradiţional de achiziţie într-un şir de evenimente care, din punct de vedere al domeniului tehnologic cel puţin, pare din ce în ce mai rărit.

Studiile efectuate la nivel internaţional arată că perspectivele globale legate de fuziuni şi achiziţii (M&A) rămân pozitive, în urma faptului că 50% din companii au în intenţie efectuarea de tranzacţii în acest an. Situaţia este valabilă pentru întreg macrouniversul economic, univers care înglobează domeniul tehnologic. În cadrul acestui tablou, s-a schimbat însă ceva fundamentale. Anume faptul că tot mai mulţi conducători de companii caută acum mai degrabă stabilirea de alianţe cu alte companii, eventual care să aparţină unor domenii de activitate complementare cu cel în care activează compania lor.

Specialiştii susţin că prelungirea dinamicii proaste de creştere economică la nivel global, îmbinată cu fenomenele disruptive de pe piaţă, cum ar fi digitizarea sau avansul intempestiv al fenomenului Internet of Things (IoT) generează un apetit puternic pentru fuziuni şi achiziţii.

Dată fiind presiunea pusă pe preţuri şi ritmul curent al schimbării, creşterea organică singură nu mai este adesea suficientă. Companiile sunt tot mai înclinate să încheie tranzacţii şi să formeze alianţe ca să genereze venituri mai mari. Asta face ca achiziţiile de firme şi stabilirea de legături trans-domenii de activitate reprezintă actualmente trăsăturile cheie ale agendei de creştere din mediul corporatist.

De unde o asemenea nevoie de încheiere de alianţe? Alianţele, susţin specialiştii,  sunt tot mai des socotite ca instrumente de a profita de pe urma experienţei altora. Ele oferă o abordare mai informală, cu riscuri mai scăzute, fapt care permite companiilor să răspundă rapid la schimbările de pe piaţă. Companiile pot intra şi ieşi dintr-o alianţă cu mai multă uşurinţă decât dintr-o fuziune sau dintr-o achiziţie.

În altă ordine de idei, devine tot mai evident că tehnologia şi schimbarea preferinţelor consumatorilor stimulează convergenţa sectorială şi accelerează apariţia de noi competitori în cadrul multor industrii, iar acest fapt alimentează dorinţa de încheiere tranzacţii şi de revizuire active. O asemenea tendinţă este în acord cu cea conform căreia firmele din tot mai multe sectoare de activitate îşi mută concentrarea în alte zone şi efectuează revizuiri strategice, adesea în vederea vânzării activelor slab performante.

Fluxurile tranzacţiilor M&A de la începutul acestui an şi până acum demonstrează faptul că firmele efectuează explorări într-o gamă largă de regiuni geografice ca sprijin pentru obiectivele lor strategice. Europa de Vest este din nou regiunea primară preferată, deoarece firmele caută să profite de pe urma evaluărilor financiare relativ mai joase şi a finanţărilor mai ieftine. În acelaşi timp, este de aşteptat ca tendinţa prevalentă a investiţiilor externe efectuate de China să continue, pe măsură ce firmele chinezeşti caută să investească în active solide legate de proprietate intelectuală.

Companiile chinezeşti au cheltuit deja peste 100 miliarde USD în active dinafara graniţelor Chinei din februarie 2016 şi până în aprilie 2016 – cea mai mare valoare înregistrată până acum. În termeni de destinaţii preferate pentru investiţii, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, India şi China reprezintă principalele cinci ţări.

Diversificarea metodelor de creştere este alimentată şi de existenţa unui risc potenţial la adresa mega-tranzacţiilor viitoare (de peste 10 miliarde USD) reprezentat de preocuparea directorilor executivi legată de viitoarele legi privitoare la reglementarea pieţelor şi competiţie. Acest motiv de îngrijorare a avut impact asupra tranzacţiilor de dată recentă, pe măsură ce autorităţile au devenit tot mai intervenţioniste în cadrul anumitor consolidări mari din diverse industrii. Companiile vor fi nevoite să se gândească cum să răspundă unor astfel de provocări atunci când evaluează consolidări de mari dimensiuni.

În vreme ce consideră economia globală relativ stabilă, directorii executivi trebuie să-şi genereze propriile oportunităţi favorabile într-un mediu economic cu o dinamică prelungită de creştere slabă. Pentru ei, una din provocările cheie pentru viitor va fi aceea de a menţine un control strict asupra costurilor, simultan cu identificarea unor noi surse de venituri. În acest context, achiziţiile, la fel ca şi alianţele, fac parte din agenda de creştere corporatistă pentru viitorul previzibil.