Ron Keren este Country Leader Romania & Republic of Moldova de un an şi ceva. În această calitate, domnia sa a discutat cu revista Club IT&C despre imensele oportunităţi induse de cognitive computing în universul IT, dar şi despre perspectiva proprie asupra pieţei locale.
Club IT&C: IBM face investiţii mari în zona de cognitive computing. Va deveni această zonă un soi de panaceu universal pentru ceea ce înseamnă inteligenţă IT?
Ron Keren: Răspunsul scurt este nu. Dar voi elabora. Cred că ideea din spatele cognitive computing este aceea de a ajuta oamenii să ia decizii mai bune. Dacă ar fi să dau o definiţie într-o singură propoziţie, aceasta ar fi. Cognitive computing nu va înlocui factorul uman, deoarece acesta va continua să deţină comutatorul de închidere/deschidere. Dar să mergem un pic mai în profunzime. Să ne uităm la modul în care lumea este structurată astăzi. Dacă ne uităm la date, până acum lucrurile au fost uşoare, deoarece datele erau structurate. Azi între 80 şi 90 la sută din date sunt nestructurate. Avem voce, fişiere audio, fotografii, bloguri etc. Există atât de multe date încât oamenii preferă să rămână în zona lor de confort şi se uită doar la felii de date. Numai că aşa s-ar putea ca ei să nu obţină perspectiva corectă asupra acestor date. Cognitive computing ne permite să vedem volume imense de date şi este demonstrat bazat pe dovezi. Oferă recomandări legate de datele studiate. Cognitive computing lucrează, dacă vreţi, ca un detectiv care oferă indicii. Este un consilier inteligent care ajută omul să ia deciziile. Într-adevăr, revoluţia cognitive computing schimbă felul în care doctorii, experţii financiari şi mulţi alţi profesionişti descoperă şi investighează aspecte cheie ale muncii lor.
Club IT&C: Sunt producători de software care susţin că oferă soluţii similare cu cea oferită de dumneavoastră…
Ron Keren: Dacă ne uităm în urmă, IBM a început călătoria cu Dr.Watson cu ani de zile în urmă. De atunci s-au petrecut multe. Anterior au existat două epoci în evoluţia maşinilor de procesare date, era tabulară şi era computingului. Acum intrăm în era cognitivă. Astăzi toată lumea vorbeşte de cognitive computing, însă cu doar doi ani în urmă nimeni nu vorbea de aşa ceva. Toată lumea vorbea de analytics. Aş vrea să subliniez că s-au făcut multe în acest domeniu. Deasemenea, discuţiile pe care IBM Romania le are astăzi în sectorul privat şi cel public sunt legate de date. Sunt discuţii legate de capacitatea organizaţiilor de a intra în era cognitive.
Club IT&C: Care ar trebui să fie cerinţele deja îndeplinite pentru a intra în era cognitive?
Ron Keren: Este vorba de decizia unde stau sistemele IT de bază şi unde stau sistemele de engagement, adică sistemele de analiză inteligentă. Pe urmă este vorba de a decide ce gen de informaţii sunt dorite a fi obţinute din aceste sisteme, iar aici vorbim de integrare şi interacţiune între sisteme. Cognitive vine odată cu abilitatea “lucrurilor” digitale de a judeca şi învăţa, de exemplu de a “asculta” şi “înţelege” toate tipurile de date pentru a genera informaţii relevante care să conducă la o valoare mai mare pentru organizaţie. Cu alte cuvinte, când inducem inteligenţă digitală proceselor digitale automate, sistemele de computere operează ca nişte consilieri de încredere pentru lideri şi afacerea noastră devine cognitivă.
Club IT&C: Ce gen de organizaţii ar beneficia de pe urma investiţiei în cognitive computing?
Ron Keren: Practic orice fel de organizaţii, dar aici vorbim de cheltuiala în investiţii. Eu întotdeauna mă uit la cognitive computing din două perspective. Am să dau un exemplu aici. Nu cu multă vreme a fost un articol în Japonia, cu o femeie din Tokyo care a fost incorect diagnosticată cu leucemie. Folosind Watson, s-a reuşit parcurgerea a douăzeci de milioane de documente în zece minute pentru a oferi doctorilor consiliere corectă în cazul acelei femei. Gândiţi-vă ce înseamnă aşa ceva pentru sistemul sanitar din intreaga lume. Este vorba de tehnologie care interesează în cel mai înalt grad cetatenii. Gândiţi-vă la zonele rurale, unde nu sunt spitale. Acestea ar putea interacţiona cu sistemul pentru a obţine rapid răspunsuri legate de modul de tratare a pacienţilor care nu pot ajunge rapid la spital. Să vă dau un alt exemplu. Educaţia. Copiii din zilele noastre sunt foarte pretenţioşi, şi atunci se pot crea instrumente interactive cu ajutorul cognitive computing pentru a genera instrumente mai bune de învăţat pentru copii.
Club IT&C: Ok, IBM şi alţi furnizori vin cu tehnologii noi, însă, fiindcă vorbiţi de educaţie, procesele şcolare se desfăşoară în continuare conform metodelor vechi. Nu cumva există pericolul generării unei prăpăstii?
Ron Keren: Nu, absolut deloc. Uitaţi-vă la mine. Nu am venit la această întâlnire doar cu un iPad, ci si cu o hârtie. Tehnologia nu poate fi oprită iar cei care stimulează cel mai mult dezvoltarea tehnologică sunt copiii. Nu e nimic rău în predarea lecţiilor la tablă. Însă tehnologia poate oferi acces la informaţii pe care profesorul nu le ştie. Ca atare, vorbim de o combinaţie între educaţia clasică şi tehnologie care înseamnă educaţie modernă.
Club IT&C: Mulţi experţi văd în agricultura inteligentă una din zonele importante de dezvoltare pentru România. Cognitive computing este de ajutor şi aici?
Ron Keren: Categoric. Agricultura este compusă din sol, vreme, apă, tipul de seminţe plantate. Odată ce poţi avea o imagine predictivă asupra vremii, poţi avea o planificare echilibrată asupra recoltelor dorite. Ca atare, în mod cert există o îmbinare fericită între agricultură şi cognitive computing.
Club IT&C: IBM a lansat recent o iniţiativă Watson legată de IoT. Ani de zile s-a vorbit, inclusiv în IBM, de smart grid. Este noua iniţiativă menită să apropie mai mult ziua apariţiei oraşelor cu adevărat inteligente?
Ron Keren: Când vorbesc de smart grid, cred că oamenii se referă la reţele dotate cu instrumente de măsură, iar termenul smart înseamnă că în loc ca instrumentul să fie citit o dată pe săptămână el poate fi citit de mii de ori pe săptămână. Însă eu vreau să extind conceptul la oraşele inteligente. Termenul esenţial aici este cel de inteligent, smart. Ce fac oamenii inteligenţi? Diseminează valoare prin comunicare. Cred obiectivul implicit al unui oraş inteligent este dat de locuitorii lui, în sensul în care el vine în sprijinul bunăstării acestora. Iar asta înseamnă pregătire. Pregătirea înseamnă cognitive computing. Abia atunci inteligenţa automatizată se poate aplica la trafic, la transporturi, la vreme, la un eveniment pentru oraş, şi aşa mai departe. Eu am patru repere pentru oraşul inteligent. Unul este pregătirea, ceea ce înseamnă abordare predictivă. Al doilea este lăsarea oraşului să aleagă singur aplicaţiile dorite, în funcţie de necesităţi. Al treilea reper este o atitudine de tip branding, ceea ce înseamnă proactivitate din partea cetăţenilor. În fine, al patrulea reper este dat de bunele practici. Totul este legat de IoT şi de date, inclusiv pentru oraşe mici. Aşadar e nevoie de maşini cu adevărat puternice care să prelucreze în mod predictiv toate aceste date.
Club IT&C: Sunteţi în România de un an şi ceva, timp în care v-aţi format o perspectivă asupra pieţei locale. Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cele mai mari oportunităţi de pe această piaţă?
Ron Keren: Am studiat piaţa locală angajându-mă activ în întâlniri directe cu diverşi actori existenţi. Sunt în permanenţă pe teren, interacţionând cu oamenii. Cred că piaţa românească este o piaţă de creştere. Am venit aici din două motive: există un mare potenţial de creştere aici şi datorită oamenilor. Anterior poziţiei mele de aici, am făcut parte din echipa de conducere IBM SEE. Îmi place să lucrez în această regiune şi mă înţeleg foarte bine cu oamenii care sunt aproape de partea de sud a Europei.
Club IT&C: Şi atunci de ce nu v-aţi dus în Grecia?
Ron Keren: Deoarece sunt foarte multe lucruri de făcut în România. Fiind a şaptea ţară ca mărime din Europa, sunt multe de realizat aici. Iar tehnologia ar trebui să fie unul din factorii fundamentali care să diferenţieze această ţară de multe altele.
Club IT&C: Ce linii de business intenţionaţi să dezvoltaţi în România?
Ron Keren: În mod evident vom păstra domeniile unde suntem foarte buni, dar ne uităm şi la noi industrii, care vin la noi din pricina volumelor de date şi a soluţiilor de cognitive computing. Putem să luăm în considerare, de exemplu, piaţa de retail, în plină expansiune, şi piaţa centrelor de servicii pentru clienţi. Asta ca să nu mai vorbim de companiile din domeniul producţiei, care au nevoie de soluţii de analiză predictivă pentru a minimiza rata de rebuturi.
Club IT&C: Intenţionaţi să dezvoltaţi şi numărul de parteneri?
Ron Keren: Categoric da. Noile tehnologii generează oportunităţi de afaceri imense, cum ar fi serviciile fizice personale, pe care nimeni nu şi le putea imagina cu câţiva ani în urmă şi de pe urma cărora multe companii care devin partenere IBM pot beneficia. De-a lungul anilor, IBM Romania a înfiinţat un ecosistem care conectează start-up-urile, partenerii, întreprinzătorii, dezvoltatorii şi studenţii ca toţi aceştia să poată colabora, să înveţe despre noi oportunităţi, să genereze parteneriate noi şi să inoveze.
Club IT&C: La ce vă aşteptaţi în zona de servicii?
Ron Keren: La dezvoltare, evident. Sunt foarte multe companii care nu stiu de ce trebuie să cheltuie bani cu investiţiile în IT, mai ales atunci când competenţele lor esenţiale sunt în altă parte. Astfel de companii ar putea profita enorm de pe urma excelenţei acumulate de centrele de servicii IBM, mai ales că aceste centre există acum în mai multe oraşe din ţară. Oamenii din aceste centre lucrează la proiecte nu doar în România, ci de multe ori în întreaga lume, iar acest fapt este pozitiv pentru ei, pentru IBM, dar şi pentru România.
Club IT&C: Credeţi că România ar putea deveni un hub IT european al IBM?
Ron Keren: Părerea mea personală? Cred că există un mare potenţial din acest punct de vedere.
