În momentul în care se decide o infrastructura de stocare pentru o companie, responsabilii din departamentele IT caută răspunsuri la o gamă largă de întrebări, precum construcția la scară, securitatea datelor, viteza la care pot fi accesate, performanța, posibilitățile de evitare a blocajelor de date, costul total de implementare și proprietate, dar și costurile în comparație cu creșterea eficienței.
Factorii tehnologici, cum ar fi compresia, deduplicarea de date, de intrare/capacitate, de ieșire, de back-end, performanța de transfer la front-end, utilizarea eficientă a capacității și crearea de niveluri de stocare automate vor ajuta în aceste răspunsuri și trebuie să fie cântărite până când se ia o decizie de implementare. Este vital să se ia în considerare dacă o arhitectură de stocare se potrivește nevoilor organizatorice, indiferent dacă acestea sunt în prezent sau vor fi în viitor. Contextul de implementare este reprezentat de faptul că majoritatea companiilor au amestecat arhitecturile noi cu cele vechi, prin realizarea de updateuri și upgradeuri, fără înlocuirea totală a echipamentelor. Astfel, companiile nu doresc să înlocuiască total echipamentele vechi, noile arhitecturi necesitând compatibilitate de operare cu cele existente deja. În momentul în care este luată o decizie legată de arhitectura de stocare, o întrebare principală este legată de administrarea acesteia cu sarcini mixte de lucru. Experții spun că viitorul arhitecturilor de stocare a datelor este construcția pe produse definite de software si aparaturi hiper-convergente care le activează. O întrebare pusă în acest context este legată de cum vor trata companiile o problemă cu arhitecturile de stocare, cum vor evita pierderea de date și chiar un impact major asupra companiei.
Eșecurile și problemele sunt inevitabile, dar în contextul în care colaborarea este importantă cu datele partajate, recuperarea datelor și managementul dezastrelor în bazele de date trebuie să fie tratate cu seriozitate. Trecerea de la stocare magnetică la medii flash a fost un pas important în creșterea performanței și reducerea riscului de incidente, dar există și alte tehnologii de siguranță care pot fi luate în calcul de companii. Exemplele sunt Micron 3DX-Point, NVMe (memorie expres non-volatilă) PCIe, (componenta periferică de interconectare expres) și DIMMs (modelul dublu de memorie in-line). Totuși, în final, cel mai important factor în alegerea arhitecturii de stocare rămâne costul de implementare, dar acestea vor deveni un factor luat în calcul și nu va fi loc de economii, o cădere a bazelor de date având perspective fatale în bugetul companiilor. Costul mediilor de stocare continuă să scadă, chiar dacă performanța acestora este în creștere, aducând companiilor posibilitatea de a implementa propriile baze de date în cloud.
