În viitorul imediat, conectarea unui număr mare de surse de date, în contextul Internet-of-Things, va reprezenta o adevărată provocare pentru multe din industriile prezente în piața din România.
Un ,,oraș inteligent” este acela care aplică tehnologiile ITC ca să rezolve problemele curente astfel încît să crească gradul de confort al locuitorilor, să impulsioneze dezvoltarea economică într-un mod sustenabil, să protejeze și să utilizeze inteligent resursele perisabile și limitate.
Modelul propus de Smart City Council include mai mult decât o definiție: el presupune existența unor arii de responsabilitate (energie, mediu, transport, siguranță publică, etc.) și încearcă să arate modul în care tehnologia interferă cu acestea.
Însă oricum ar fi modelat arhitectural acest concept, trei sunt lucrurile importante care trebuie incluse. Primul este colectarea de date de la cât mai multe arii de responsabilitate. Cu cât acestea sunt mai diverse, cu atât este mai probabil ca analiza lor să genereze un rezultat mai aproape de realitate și mai util în luarea deciziilor. Al doilea este transportul acestor date, pe medii diverse de comunicare, către aplicațiile ce procesează datele. Acesta este segmentul în care ultimii ani au adus cele mai interesante concepte noi în domeniul comunicațiilor de date, mai ales în ceea ce privește zone de wireless. În fine, al treilea este analiza datelor colectate pentru a putea furniza informații utilizabile în luarea de decizii. Acesta este unul din punctele cheie, fără de care întreaga construcție nu poate exista.
Care este legătura între un astfel de concept şi Internet of Things?
Aflată în capătul celălalt al lanțului, instalarea și gestionarea unui număr mare de senzori nu a părut inițial o problemă, deoarece perspectiva considerată era cea a unei corporații, unde mediul are o oarecare uniformitate. Dacă ne schimbăm perspectiva și luăm în considerare un Smart City, atunci lucrurile pot avea cu totul altă scală în ceea ce privește volumul și diversitatea datelor. Relativa coerență în scopul proiectelor este înlocuită de o diversitate extremă, deoarece Orașul are nevoie simultan de mai multe direcții de dezvoltare ce trebuie balansate.
IoT are aproape două decenii de cind a fost inventat ca și concept, dar abia în ultimii ani începe să își realizeze adevăratul potențial. Conceptul este atât de celebru încât Gartner îl poziționează în precedenții doi ani (2014 și 2015) în vîrful curbei ,,Hyper Cycle”. Este binecunoscut faptul că ce se află în vârful curbei atrage cele mai mari așteptări din partea piețelor și de aici cantitatea mare de articole, științifice sau comerciale, tehnice sau de business, publicate în acești ani. Conceptul suportă mai multe definiții care duc (aproape) către aceeași idee: utilizarea tehnologiei avansate incorporată în colectarea de date (senzori), în transmisiunile de date (network) sau în procesarea lor (analytics) pentru a facilita comunicațiile între mașini sau între mașini și oameni, ducând la modele revoluționare de business.
Recent, Gartner a schimbat un pic perspectiva și acum se observă un concept mult mai complex avansând spre vârful curbei Hyper Cycle pentru tehnologiile emergente: IoT Platform. Avansarea de la infrastructura tehnologică, la platforme multivendor, aflați într-o strânsă și complexă relație de colaborare (eco-system) este baza pentru modelele noi de business despre care vorbim astăzi. Acest mod de definire a conceptului de Internet-of-Things lasă foarte multă libertate în aplicabilitățile practice și de aici popularitatea lui. Unul dintre cele mai surprinzătoare și fascinante cazuri de aplicație, prin complexitate și efecte, este cel al orașelor inteligente (Smart City).
Impactul prelucrării datelor colectate devine din ce în ce mai aparent atunci când vorbim de numere mari: mulți senzori, diversitate ridicată, generare de date în volum și varietate mare. Nicăieri aceste aspecte nu sunt mai vizibile decât în orașele inteligente.
Complexitatea conceptului se manifestă și la analiza datelor, unde adevăratele câștiguri se obțin atunci când se procesează date multe și diverse, de preferat din mai multe arii de responsabilitate urbană. Pe lîngă câștigurile în ceea ce privește luarea deciziilor sau, de ce nu, a unor elemente de predicție cu o acuratețe ce permite integrarea lor în lanțuri de decizie, în cazul Smart City mai apare o diferență fundamentală ce adaugă o dimensiune ce nu se regăsește în implementările tehnologiilor IoT din interiorul unei companii: dimensiunea umană.
Această dimensiune, alături de guvernanță, constituie, cel mai probabil, factorul decisiv al succesului oricărui proiect Smart City. Colectarea masivă de date face, ca pentru prima dată în evoluția societății umane, granița dinte public și privat să fie ștearsă și să existe date de interes public, care pot aduce atingere directă vieții private (e.x. pattern-ul consumului propriu de energie, necesar pentru a stabili un model general de consum pentru cartier sau oraș poate releva informații despre obiceiurile zilnice). Rezolvarea nu este una tehnologică ci, mai degrabă, stă într-un model nou de reglementare, ce adreseză colectarea și utilizarea datelor.
O altă diferență notabilă, introdusă de aria mare de acoperire a proiectelor ce vizează orașele inteligente, este necesitatea ca procesarea datelor (sau cel puțin a unei părți din aceasta) să înceapă imediat după colectare. Cineva spunea: ,,cloud is too far”. De aici conceptul de ,,edge computing” care încearcă să formalizeze modul în care acest tip de prelucrări poate fi făcut. De exemplu, datele despre parametrii de funcționare ai unui proces (ex. generarea de energie) sunt utilizate local pentru reglarea procesului, abia apoi sunt utilizate pentru generarea de statistici, sau producerea de informație utilizabilă pe termen lung.
Ideea de IoT Platform a apărut tocmai din această viziune integrată de colectare și procesare locală a datelor.
Smart City este un concept care, în viitorul apropiat, va fi din ce în ce mai prezent în orice discuție, atâta timp cât este de așteptat o creștere masivă a populației urbane (McKinsey sugerează că populația orașelor din întreaga lume crește cu aproape 180000 de persoane zilnic). Orașele trebuie să devină inteligente și tehnologiile IoT sunt o cale de a obține acest lucru. Pentru aceasta este nevoie ca modelele de business să depășească actuala orientare către eficientizare și către reducere de costuri și să se acorde o mai mare atenție satisfacerii cerințelor utilizatorilor finali, ale cetățenilor, ceea ce va duce, în ultimă instanță, la o transformare semnificativă ce va genera noi linii de venit și chiar la noi moduri de interacțiune.
De Călin Poenaru, Country Manager Allied Telesis
