În anul 2016, compania Quocirca a realizat o cercetare pentru a vedea percepțiile despre impactul IoT asupra industriilor și organizațiilor. Pentru această cercetare au fost contactați reprezentanți ai companiilor din zona fermelor, logistic și depozitare, procesarea alimentelor și vânzări, din Australia, China, Marea Britanie și SUA. Este important de menționat că au fost chestionați doar angajați din zona proceselor de siguranță alimentară, nu și din zona tehnică. Scopul cercetării asupra acestei categorii de angajați a fost de a trage un semnal de alarmă pentru companiile IT care cred că IoT a fost total înțeles în companiile unde a fost implementat.
Tot în anul 2016, Quocirca a realizat o altă cercetare, în țările unde se vorbește limba germană și în Marea Britanie, având ca țintă angajații cu putere de decizie din zona IT a companiilor. În a doua cercetare, respondenții se așteaptă la un număr de peste 7000 dispozitive IoT în organizațiile lor în următoarele 12 luni, în timp ce în prima cercetare, doar 10 din 400 de respondenți au spus că se așteaptă la peste 1000 dispozitive, majoritatea așteptându-se la mult mai puține.
Diferența dintre rezultatele celor două cercetări este dată de utilizarea IoT în special în zona logistică a circuitului fermă-aliment. În acest circuit, logistica utilizează o gamă largă de senzori pentru detectarea temperaturii, umezelii și chiar pentru monitorizarea deschiderii trapelor și ușilor compartimentelor de depozitare. IoT este utilizat de asemenea pentru monitorizarea nivelelor de gaze, CO2, azot și a altor materiale sau substanțe care pot afecta circuitul produselor alimentare, chiar și vrac. Era de așteptat ca în urma cercetării să rezulte o utilizare de peste 1000 dispozitive IoT pentru fiecare din cele 100 companii de logistică, utilizând această gamă largă de funcții IoT.
Liniile de procesare pentru alimente au de asemenea tendința de a merge către dispozitive IoT, în special pentru monitorizarea calității, a temperaturilor de procesare, a calității apei utilizate sau a altor parametrii care pot afecta calitatea sau siguranța produselor. Revenind la prima cercetare, cu angajați din zona non-tehnică, o parte din aceștia au declarat că nu cunosc semnificația IoT, în timp ce o altă parte consideră că există necesități speciale în industrie, dar nu consideră că acestea ar fi dependente sau ar necesita IoT. C
Cele două cercetări au arătat diferența de abordare dintre personalul simplu, non-tehnic, și cel tehnic, care au viziuni diferite asupra IoT, dar și o cunoaștere limitată sau foarte deschisă în domeniu, arătând o mare diferență între vizionarii tehnici și simplii angajați care doar încearcă să rezolve problemele zilnice. Astfel, dezvoltatorii soluțiilor IoT trebuie să vină cu mesaje clare și solide, care să se adreseze în special celor reticenți în fața noilor tehnologii, aceștia fiind publicul țintă de care depinde dezvoltarea unor ample proiecte IoT, mai ales în contextul alocării fondurilor necesare.
