De foarte mult timp oamenii cred că durerile articulare pot fi generate și de starea vremii. Totuși, niciodată nu a fost găsită o legătură clară și reală între cele două. Acum, cu ajutorul tehnologiei și a voluntarilor se caută soluții pentru detectarea legăturilor de acest tip și pentru găsirea unor răspunsuri și remedii la cele mai vechi întrebări și probleme de sănătate.
În cazul legăturii dintre durerile articulare și vreme, există teorii încă de pe vremea Romanilor antici, dar o legătură nu poate fi descoperită ușor nici în zilele noastre. Totuși, telefoanele inteligente pot ajunge să ofere informațiile necesare pentru realizarea unor cercetări detaliate în același sens. Un cerc de voluntariat utilizează o aplicație în care sunt introduse zilnic datele despre cum se simt aceștia , în timp ce sunt localizați prin GPS iar datele despre starea vremii sunt sincronizate de pe internet. Aplicația combină toate aceste date și le furnizează cercetătorilor implicați în proiect. În proiect sunt implicați peste 13.000 voluntari, care trimit milioane de pachete de date cercetătorilor care le prelucrează. Aplicația este implementată și dezvoltată de un reumatolog de la spitalul Salford, care se ocupă de studiul legăturii dintre dureri și schimbările climatice. Totuși, până în prezent nu a reușit să ajungă la o concluzie, deși a colectat o gamă largă de date.
Epidemiologia digitală este diferită față de cea clasică, prin modul de colectare a datelor de la pacienți. În cazul celei clasice epidemiologii se deplasează personal în zonele vizate, discutând cu fiecare pacient în parte, Trecerea în era digitală a eficientizat acest proces, dând posibilitatea de colectare rapidă și regulată a datelor, de la o populație mult mai variată și localizată în zone total diferite. Răspunsul la întrebarea legată de dureri și starea vremii nu este încă sigur, dar cu ajutorul datelor colectate constant se va ajunge la o concluzie. Tehnologia nu se limitează doar la această întrebare. În SUA, un studiu a recrutat peste 20.000 participanți printr-o aplicație prin care le solicită să spună ”ahhhhhhh” la telefon. Deși ieșit din comun, modul de realizare a studiului se bazează pe vocea utilizatorilor, care dacă pronunță ”ahhhhhhh” fluent și clar înseamnă că sunt pacienți sănătoși, în timp ce o pronunție cu pauze și variații poate arăta că pacientul suferă de boala Parkinson. Mai mult, modul de pronunție citit de aplicație poate spune și faza în care se află boala. Numită mPower, aplicația este dezvoltată pe o tehnologie proiectată de britanicul Max Little. Aplicația este utilizată și într-un experiment clinic pentru dezvoltarea unui nou medicament.
O altă aplicație este utilizată de voluntari pentru fotografierea farfuriilor cu mâncare, utilizând inteligența artificială pentru a determina ce se află pe aceasta și ce valori nutriționale sunt consumate. Tehnologia poate ajuta atât oamenii cât și medicii lor să realizeze diete și tratamente sănătoase pentru prevenirea unei întregi serii de boli și probleme de sănătate. Aplicația a fost dezvoltată de Marcel Salathe, profesor de epidemiologie digitală și fondator al primului laborator de studiu din acest domeniu. Acesta consideră că tehnologia poate fi de ajutor în domeniul medical, transferul datelor și volumul acestora fiind vitale pentru realizarea unor studii aprofundate ce pot duce la rezolvarea multor probleme vechi. Totuși, specialiștii atrag atenția că volumul mare de date, unele diferite, pot fi greu de prelucrat și puse în grafice clare, realizarea studiilor fiind o provocare tehnică.
