Datele statistice legate de influenţa noilor tehnologii asupra locurilor de muncă la nivel global încep să se strângă şi, treptat, să contureze un tablou al prezentului şi, mai ales, al viitorului. Şi asta chiar dacă deocamdată sunt disponibile doar felii ale acestui tablou. Iată, de pildă, statisticile din domeniul comerţului cu amănuntul arată că, la nivel global, numărul de slujbe a scăzut în anul 2017 faţă de anul 2016.
Reducerile nu sunt impresionante (circa 4% de la an la an) însă se fac simţite la toate tipurile de contracte de muncă (cu orar complet, cu orar parţial şi sezonier). Conform analiştilor, unul din motivele aflate în spatele acestui fenomen este reprezentat de intensificarea adoptării de tehnologii noi în universul comerţului cu amănuntul.
Practic, tehnologiile digitale avansate devin tot mai integrate în spaţiul de lucru, fapt care duce nu numai la reducerea nevoii de personal uman, ci şi la necesitatea ca angajatorii să-şi instruiască angajaţii în privinţa utilizării eficiente a acestor noi tehnologii. Cum fiecare ţară are un grad propriu de ocupare în domeniul comerţului cu amănuntul diferit de o altă ţară, impactul este greu de cuantificat la nivel global. Iar acest fapt face şi mai interesantă studierea unui asemenea impact în România, o ţară unde comerţul – sub toate formele lui – înseamnă circa 30% din PIB.
Ciudat în tot acest tablou este faptul că noi magazine, de toate dimensiunile, continuă să se deschidă – un asemenea fenomen este uşor de observat cu ochiul liber şi în România. Analiştii susţin că la mijloc este un al doilea fenomen, care se desfăşoară în paralel cu cel al reducerii locurilor de muncă: schimbarea comportamentelor consumatorilor. Practic, platformele de achiziţii online precum Amazon, de pildă, au dus la schimbarea rapidă a aşteptărilor acestor consumatori şi la atenuarea diferenţelor între canalele de vânzare.
Pentru comercianţii tradiţionali, asta înseamnă un număr tot mai mare de implementări de tehnologii in-store şi online pentru adresarea eficientă a noului mod în care consumatorii cumpără, aici incluzând şi metode noi de tipul self-checkout şi chioşc digital. Analiştii spun însă că asta nu ar trebui să ducă la reducerea drastică a nevoii de angajaţi umani.
Mai degrabă, noile tehnologii ar trebui proiectate în arhitectura actului de comerţ pentru automatizarea anumitor procese. Asta înseamnă că provocarea viitorului pentru comercianţi va consta în menţinerea unor nivele ridicate de productivitate prin investiţii în inovaţii tehnologice, simultan cu păstrarea “umanismului” actului de vânzare, aspect imperios necesar pentru reţinerea şi chiar creşterea bazei de clienţi a magazinelor, care, în definitiv, sunt oameni şi nu roboţi.
Până la urmă, este foarte posibil ca experienţa de cumpărare a viitorului să aparţină primordial tehnologiei. Însă oricât ar dori de mult susţinătorii roboţilor să schimbe din temelii această experienţă, un consumator va ajunge la un moment dat să depindă în alegerea unei achiziţii de un sfat calificat. Iar un asemenea sfat nu va putea veni decât de la o fiinţă umană bine calificată în utilizarea tehnologiei, dar suficient de empatică pentru a înţelege nevoile adevărate ale clientului.
