Presupunerea făcută de analişti cu ceva vreme în urmă privind sofisticarea mijloacelor de atac cibernetic ca răspuns la progresele inteligenţei artificiale şi roboticii au căpătat recent “carne” în urma unui amplu studiu efectuat de Organizaţia Naţiunilor Unite. Conform acestui studiu, infractorii cibernetici au ajuns să fie vinovaţi de 10% din profiturile ilegale care sunt spălate anual la nivel global, profituri pe care ONU le estimează la circa 200 miliarde USD.
În acest scop, infractorii utilizează o combinaţie de criptomonede, cum ar fi monero, monede virtuale pentru jocuri şi microplăţi. Este pentru prima dată când fluxurile financiare ale infractorilor cibernetici au fost puse laolaltă într-un tablou integrat. Prin intermediul studiului, agenţiile de Este pentru prima dată când fluxurile financiare ale infractorilor cibernetici au fost puse laolaltă într-un tablou integrat. Prin intermediul studiului, organismele de combatere a criminalităţii şi profesioniştii în securitate cibernetică vor putea înţelege cum alimentează generarea de venituri spălarea de bani şi cum această spălare de bani alimentează metode mai convenţionale de albire a banilor, precum şi modul în care îşi cheltuie infractorii fondurile acumulate.
Realizat prin interviuri directe cu infractori cibernetici condamnaţi, date de la agenţii internaţionale de luptă contra criminalităţii informatice, instituţii financiare şi analize proprii legate de fenomenul dark web, studiul a descoperit că, deşi cripto monedele au devenit principalul instrument folosit de infractori pentru spălarea de bani, aceştia se îndepărtează de bitcoin către criptomonede precum monero, care le oferă un grad mai mare de anonimat. Însă infractorii cibernetici nu folosesc o singură formă de monedă virtuală ca să-şi plimbe fondurile obţinute ilicit, ci folosesc şi micro plăţi şi monede virtuale de jocuri.
Lucrurile se realizează prin convertirea fondurilor furate în monede virtuale pentru jocuri sau în bonificaţii interne de joc cum este aurul virtual, care apoi sunt convertite în monede bitcoin sau alte formate electronice. Printre cele mai populare jocuri se numără Minecraft, FIFA, World of Warcraft şi GTA 5, deoarece ele permit interacţiuni ascunse cu alţi jucători care permit tranzacţionarea de monede şi bunuri.
Tendinţa pare marcantă în ţări precum Coreea de Sud şi China. De pildă, poliţia sud-coreeană a arestat o bandă de infractori care transfera suma de 38 milioane USD spălată prin intermediul jocurilor coreene înapoi în China. Iar sfaturile legate de procedurile de urmat sunt disponibile online şi explică modurile cele mai simple prin care infractorii pot spăla bani prin monede şi bunuri din jocurile virtuale.
Datele colectate din forumurile online şi interviuri arată că aproximativ 10% din infractorii cibernetici folosesc PayPal ca să spele bani. Alţi 35% folosesc alte sisteme de plăţi digitale, cum ar fi Skrill, Dwoll, Zoom şi sisteme de plăţi mobile precum M-Pesa. Metode precum “micro spălarea de bani”, în cadrul căreia mii de plăţi electronice de mici dimensiuni se efectuează prin platforme precum PayPal pentru evitarea declanşării de alarme devin tot mai obişnuite şi mai dificil de detectat. O altă tehnică comună este folosirea tranzacţiilor online prin intermediul unor site-uri precum eBay pentru facilitarea spălării de bani. Cutia Pandorei pare larg deschisă. Ce va urma rămâne de văzut.
