Media internaţională a publicat recent un studiu şocant dezvăluit de către Michael McGuire, senior lecturer în criminologie la Surrey University, conform căruia veniturile globale anuale rezultate din cibercriminalitate se situează la nivelul de 1.500 miliarde USD, şi asta într-o viziune “conservatoare”. Structura acestui nivel de venituri rezultă din 860 miliarde USD realizate pe pieţe ilicite/ilegale, 500 miliarde USD din furt de proprietate intelectuală, 160 miliarde USD din tranzacţii de date, 1,6 miliarde USD din aşa-numita crimeware-as-a-service, practic activitate infracţională comandată de terţi, şi 1 miliard USD din ransomware.
Dacă infracţionalitatea cibernetică ar fi o ţară de sine stătătoare, atunci ea ar dispune de al treisprezecelea cel mai mare PIB din lume. Studiul menţionat de specialistul britanic afirmă că există chiar indicii despre apariţia unei criminalităţi de tip platformă, similară cu capitalismul tip platformă folosit de companii precum Uber şi Amazon, în cadrul cărora marfa tranzacţionată este reprezentată de date. Mai mult, studiul ridică problema activării şi finanţării, de către acest model de criminalitate, de activităţi criminale mai tradiţionale, cum ar fi traficul de persoane, producţia şi distribuţia de droguri şi chiar terorismul.
Conform lui McGuire, criminalitatea informatică nu mai poate fi comparată doar cu o afacere, deoarece a ajuns deja o economie în sine, dispunând de o reţea interconectată de profituri care estompează până la dispariţie graniţa dintre legitim şi ilegitim, cele două alimentându-se unul din celălalt. Studiul, Web of Profit, a fost efectuat pe o perioadă de nouă luni şi va fi prezentat în curând la conferinţa RSA Conference din San Francisco, SUA.
Multe companii şi chiar unele state au ajuns să scoată bani acum din această “reţea de profit”. De asemenea, ele obţin date şi avantaje competitive, şi folosesc reţeaua ca pe un instrument de strategie, progres global şi control social. Mai mult, în acest joc capitalismul tip platformă – un termen folosit pentru a descrie firme precum Uber, Amazon sau Facebook – a ajuns să ofere un teren extrem de propice hackerilor pentru a-şi spori câştigurile.
Conform studiului, indiferent că atacă firme pentru a dobândi date despre utilizatori, că împrăştie malware, că vând bunuri şi servicii ilegale, că înfiinţează “vitrine” false online pentru a spăla bani sau pur şi simplu că realizează medierea între cumpărători şi vânzători, a devenit evident că infractorii cibernetici au învăţat perfect cum să manipulete platformele legimite existente pentru a scoate câştiguri comerciale. Toate astea înseamnă, de fapt, crearea unei “dubluri” ascunse a economiei informaţionale legitime, o dublură care adesea are rezultate financiare mult mai bune. Rămâne de văzut care va fi răspunsul celor care se ocupă de protecţie. Asta dacă nu cumva şi aceştia au ajuns să fie depăşiţi de inventivitatea geniilor malefice…
