Economia digitală înseamnă o economie care se desfăşoară tot mai acut în timp real. Iar asta înseamnă un accent şi mai mare pus pe viteză şi timing. Sunt două elemente esenţiale pentru logistică şi transporturile de bunuri, lipsa sau prezenţa defectuoasă a acestora atrăgând evenimente care pot însemna adevărate catastrofe pentru furnizorii de astfel de servicii. Cine nu îşi aduce aminte de scandalul din care era să iasă şifonat serios un mare comerciant online român la sfârşitul anului trecut din pricina deficienţelor apărute în materie de îndeplinire servicii la sfârşitul anului trecut?
Aceste sectoare de activitate sunt unele în care managementul eficient al informaţiilor şi datelor, analiza datelor, vizibilitatea şi satisfacţia clientului joacă roluri cheie. Până la urmă, logistica şi transporturile au o singură sarcină majoră: asigurarea ajungerii bunurilor şi produselor comandate în locul şi la momentul cerut, şi în cele mai bune condiţii posibile. Ei bine, în acest context, studii efectuate arată că mai bine de trei sferturi din companiile de logistică şi transport la nivel global nu dispun încă de o strategie digitală.
O afacere digitală în această zonă necesită lanţuri digitale de aprovizionare-desfacere. Asta înseamnă că digitizarea ca fenomen, de la documente la procesele fizice, devine obligatorie. Ce se petrece, în fapt? În mai multe subdomenii de activitate are loc o profundă transformare digitală, care induce provocări la adresa stării de fapt a afacerilor. Utilizarea tehnologiilor moderne de tip data analytics, IoT şi cloud tulbură profund jucătorii existenţi. Părţi diverse ale acestui lanţ se mişcă cu viteze diferite, astfel încât digitizarea de ansamblu a domeniului devine o necesitate.
Există câteva tehnologii digitale care joacă un rol cheie în transformarea acestei industrii. Cele mai multe se axează pe locaţii, conectarea dispozitivelor, big data analytics, cognitive computing şi, evident, platformele unde datele sunt captate, procesate şi accesate. Nu în ultimul rând, datorită cerinţelor ridicate de securitate, transformarea digitală aici înseamnă folosirea tot mai extinsă de tehnologii de autentificare biometrică şi trasabilitate a bunurilor.
Dincolo de alte motive, transformarea digitală în logistică şi transporturi este impusă şi de o altă cauză majoră: scăderea constantă a marginilor de profit. O astfel de presiune, care nu este nouă, însă care se intensifică într-o lume globalizată, generează nevoia de digitizare, automatizare şi concentrare pe noi modele de afaceri pentru atenuarea ei.
În universul de lucru actual, cele mai multe organizaţii din logistică şi transporturi operează conform unui model hibrid de lanţ de aprovizionare-desfacere. Cu alte cuvinte se combină procesele sprijinite de IT cu cele bazate pe hârtie. Iar aşa cum afirma prestigioasa companie de consultanţă Capgemini Consulting într-un studiu de anul trecut, hârtia constituie o imensă provocare pentru optimizarea lanţurilor de aprovizionare-desfacere, deoarece ea generează procese extrem de lente şi, ca resursă, este disponibilă doar local. Mai mult, şi cu siguranţă în context de lanţuri complexe, cu mulţi intermediari şi multe procese, documentele pe hârtie se pot pierde, pot suferi stricăciuni sau pot fi corupte în diverse moduri.
Iar asta înseamnă riscuri, inclusiv de fraudă, lipsă de vizibilitate, procese ineficiente şi alocare de resurse lipsită de eficienţă. Ca atare, digitizarea înseamnă încă o mare provocare pentru firmele din domeniu, însă este o necesitate imperioasă pentru accelerarea proceselor de afaceri şi creşterea transparenţei lor, simultan cu intensificarea agilităţii.
Paradoxul aici este dat de faptul că, fără să conştientizeze neapărat, firmele din logistică şi transporturi folosesc de multă vreme elemente ale transformării digitale. Înainte de a vorbi despre tendinţe de viitor, cum ar fi camioanele autonome, robotizarea depozitelor şi soluţii de smart warehousing, “bunica” tehnologiei IoT, reprezentată de tehnologia RFID, este o componentă esenţială a oricărei activităţi de profil.
Trasabilitatea şi gestionarea activelor reprezintă una din multele aplicaţii unde RFID şi IoT sunt prezente de ceva vreme ca parte a soluţiilor de inventar şi management active. Digitizarea mai departe înseamnă combinarea de senzori, dispozitive conectate, big data şi tehnologii de mobilitate/cloud/conectivitate, iar ea va aduce noi oportunităţi trasabilităţii şi managementului de active.
Per ansamblu, însă, companiile de profil trebuie să treacă la un alt nivel de maturitate al folosirii datelor pentru a transforma oportunităţi din zona IoT şi cognitive computing în beneficii care să le permită transformarea mai eficientă a afacerilor cu o rapiditate mai mare decât e cazul actualmente.
