Conform unui foarte recent raport realizat de firma de securitate NTT Security prin intervievarea unui număr de 1800 factori de decizie la nivel global, o treime din firme preferă să plătească recompense decât să investească în soluţii avansate de securitate! Situaţia este şi mai tristă în zona EMEA, rezultatele studiului arătând că doar aproximativ jumătate din companiile activând în această regiune sunt pregătite să investească în soluţii de securitate proactivă, care să protejeze afacerea.
Din nefericire, conform unui alt raport al aceleiaşi firme, publicat în aprilie anul curent şi intitulat ransomware Global Threat Intelligence Report (GTIR), atacurile de tip ransomware au crescut exponenţial, cu 350% în anul 2017, ajungând să reprezinte 29% din toate atacurile cibernetice înregistrate în EMEA şi 7% din atacurile malware la nivel global.
Conform autorilor raportului, firmele continuă să comită aceleaşi greşeli, nereuşind să înregistreze progrese de vreun fel în zone critice cum ar fi conştientizarea nevoii de securitate cibernetică şi pregătirea pentru apărare în faţa atacurilor. Unul din motivele fundamentale ar fi acela legat de o veche meteahnă umană, clar exprimată într-o zicală populară de tipul :”Mie nu mi se poate întâmpla aşa ceva.” Concret, 47% din firmele intervievate la nivel global susţin că n-au fost niciodată afectate de vreo problemă legată de un atac cibernetic, aşa că nu văd motive pentru a investi bani în soluţii avansate de protecţie!
Principalele preocupări legate de impactul unor atacuri cibernetice reuşite asupra companiei sunt legate de afectarea imaginii firmei, pierderea încrederii clienţilor şi daune la adresa reputaţiei. Când vine vorba însă de pierderi materiale, factorii de decizie din companii par destul de optimişti, câtă vreme sub zece la sută din ei se aşteaptă la pierderi financiare serioase, în vreme ce aproape 80 la sută se aşteaptă la pierderi financiare minimale.
Asta în vreme ce datele prezentate în diferite studii de impact arată că la nivel mediu pe plan global costul de recuperare în caz de atac major a crescut la 1,52 milioane USD, în creştere faţă de costul mediu de 1,35 milioane USD din 2017. Tot la nivel global, respondenţii se aşteaptă la o durată medie de recuperare în caz de atac de 57 de zile, o durată ceva mai scăzută decât cele 74 de zile din 2017. În atari circumstanţe, se poate pune clar întrebarea: Cât de sănătoasă mai este, de fapt, o perspectivă roză asupra vieţii?
