Firma de consultanţă CapGemini a realizat anul trecut un amplu studiu legat de starea curentă IoT şi de factorii care impulsionează sau, dimpotrivă, stânjenesc dezvoltarea mai rapidă a acestui adevărat ecosistem. În esenţă, obţinerea unei valori depline din IoT depinde de adoptarea rapidă a aplicaţiilor specifice IoT la scară extinsă. Iar cercetarea CapGemini arată că asta se întâmplă într-un număr relativ mic de instanţe.
Doar 36% din organizaţii la nivel mondial implementau anul trecut IoT pe scară mare pentru optimizarea operaţiilor interne. Multe organizaţii se află încă în etapa de implementare a unor astfel de proiecte într-una sau două locaţii, ceea ce înseamnă un drum enorm de străbătut până la adoptarea interdepartamentală, interfuncţională sau inter-geografică.
Exemplul cel mai relevant folosit este cel al industriei auto. Lipsa de instalări IoT pe scară largă este explicată prin posibila reflectare a unei situaţii în care firmele auto au ajuns deja la un nivel semnificativ de eficienţă în urma anilor de investiţii efectuate în roboţi industriali, automatizare şi fluidizare producţie. Ca atare, deciziile de implementare proiecte IoT se iau pe bază de câştiguri importante de eficienţă prin raportare la costurile de implementare. Iar rezultatele studiului arată că 6 din zece producători auto nu reuşesc să obţină un caz de obţinere de valoare din instalarea de soluţii IoT pentru optimizarea operaţiilor.
Geografic, Statele Unite se află în fruntea ţărilor în termeni de organizaţii care implementează proiecte IoT pe scară largă. În viziunea autorilor studiului, există mai multe motive posibile pentru această situaţie. Ţara atrage investiţii semnificative de fonduri de capital, unele estimări arătând că peste două treimi din firmele start-up din zona IoT având sediul în SUA. O astfel de finanţare sprijină inovaţia în miezul fenomenului IoT, adică în dezvoltarea de senzori, platforme şi instrumente de analiză predictivă. Apoi, companiile americane sunt bine plasate pentru gestionarea oricăror temeri legate de cibersecuritate, ţara fiind gazda multor firme start-up axate pe soluţii de securitate pentru IoT.
Prin comparaţie, China a înregistrat progrese relativ minore în scalarea iniţiativelor IoT. Asta în ciuda faptului că ţara joacă un rol major de adopter de tehnologii IoT şi sprijinul guvernamental este extrem de puternic. CapGemini găseşte două explicaţii pentru o asemenea situaţie. Pe de o parte, lipsa unor aplicaţii IoT mature face ca selectarea aplicaţiilor software IoT pentru cazuri concrete de utilizare să reprezinte o provocare serioasă pentru firmele dornice de scalare. Pe de alta, îndoielile legate de locul IoT în cadrul strategiei de afaceri lasă multe firme chinezeşti fără atât de necesarul suport din partea leadership-ului.
La ora actuală ar putea exista un cumul de factori care să reţină companiile de la a trece dincolo de faza de implementare a unor proiecte IoT pilot. Un prim factor este acela legat de ameninţări de securitate şi preocupări legate de confidenţialitate. Cercetarea CapGemini arată că 62% din organizaţiile care doresc să scaleze aplicaţii IoT citează securitatea cibernetică şi ameninţările la adresa confidenţialităţii datelor ca principală preocupare. În lipsa atenuării unor astfel de riscuri, firmelor le va fi extrem de greu să scaleze proiecte IoT în viitor.
Un alt factor este reprezentat de lipsa unui caz de afaceri solid. Circa jumătate din organizaţii găsesc dificilă obţinerea unei propoziţii de valoare incontestabilă pentru afacere în cazul IoT. Acest fapt duce, inevitabil, la greutăţi în obţinerea de finanţări pentru astfel de proiecte şi de suport din partea factorilor de conducere ai organizaţiei.
Un alt factor este reprezentat de lipsa de capabilităţi legate de datele structurate şi analiza inteligentă a datelor. De ce este important un asemenea factor? Capacitatea de procesare volume imense de date obţinute de la senzori în timp real este esenţială pentru succesul unor astfel de proiecte. Ei bine, aşa ceva nu pică bine pentru multe companii. Circa 60% din respondenţii la studiu au declarat că actualele lor capabilităţi de tip analytics nu sunt pregătite pentru a fructifica datele generate.
La rândul ei, absenţa unor standarde uniforme şi a unor protocoale de largă utilizare înseamnă o provocare extrem de serioasă. Actualmente nu există standarde centrale IoT legate de comunicarea maşină-maşină, rutarea pachetelor de date şi reţele. Abia de scurtă vreme au început colaborările între firme pentru elaborarea unor standarde şi definirea unor protocoale unificate pentru diseminarea datelor, reţele şi interoperabilitate. Cap Gemini estimează că va mai dura câţiva ani până la consolidarea diferitelor standarde tehnologice şi oferirea unei magistrale solide de implementări IoT pe cuprinsul întregului glob.
Nu în ultimul rând, problemele legate de conectivitate. Aceasta reprezintă o provocare la adresa planificării, instalării şi scalării de proiecte IoT din două raţiuni. Mai întâi, chestiunile legate de conectivitate sunt amplificate exploziv pe măsură ce proiectele trec de la faza de pilot la cea de proiect de scară. Când se implementează soluţii IoT la faza de pilot, conectivitatea în reţea este fluidă şi latenţa mică deoarece numărul de dispozitive este limitat şi reţeaua este omogenă. Odată cu scalarea, când numărul de dispozitive creşte exponenţial, pot apare multe probleme de întrerupere a conectivităţii, cum ar fi celule diferite, viteze de conectare diferite, servere proxy şi firewall-uri. A doua raţiune: deoarece nu există încă un set unanim acceptat de protocoale de conectare la reţele, apare incertitudinea privind relevanţa unor tehnologii de conectivitate cheie cum sunt Bluetooth, ZigBee, NFC, Wi-Fi, iar în viitor LoRa, NBIoT şi Sigfox.
Tot aici apar şi probleme pentru furnizorul de servicii de conectivitate. Investind tot mai mult în reţele de mari dimensiuni cu consum energetic redus, operatorii telecom care vor dori să satisfacă cerinţele complexe de conectivitate ale universului IoT se vor confrunta cu provocări tot mai mari. Printre acestea se numără veniturile mici per dispozitiv inteligent obţinute, nevoia continuă de scalare rapidă a reţelei şi a capabilităţilor platformei şi, nu în ultimul rând, comportamentul impredictibil al multitudinii de aplicaţii IoT existente şi care vor apărea în viitor.
