Liderii de afaceri s-au interesat mereu de competitori. Acum însă ei par să-şi facă mai puţine griji legate de rivalii tradiţionali şi mai multe în privinţa digitizării industriei din care fac parte. Ameninţarea venită dinspre firmele axate pe inovaţie determină tot mai mulţi dintre lideri să se concentreze pe modul în care pot implementa mai rapid şi mai eficient noile intrumente tehnologice în cadrul firmei lor. Agilitatea devine din ce în ce mai mult o cerinţă pentru o organizaţie eficientă.
Un studiu recent publicat de firma PA Consulting arată că aproape trei sferturi din liderii de afaceri socotesc acum agilitatea organizaţională drept o prioritate strategică. Ca atare, ideile de la baza dezvoltării software eficiente (fenomenul agilităţii în IT) încep să se extindă în cadrul organizaţiilor, oferind similitudini evidente între adoptarea agilităţii în IT şi folosirea acesteia în cadrul mai larg al organizaţiilor.
Condiţiile care au condus la respingerea metodelor tradiţionale de dezvoltare software şi la trecerea către agilitate sunt destul de bine cunoscute şi sunt legate de lipsa de predictibilitate, complexitatea semnificativă, schimbările dese ale cerinţelor şi lipsa unei concentrări pe dezvoltarea produsului de la un capăt la celălalt. Aceleaşi condiţii se aplică, însă, într-un sens mai larg, asupra întregii organizaţii, la care se adaugă provocările noi induse de schimbările rapide ale nevoilor şi aşteptărilor clienţilor.
Devine astfel esenţial ca modelele operaţionale tradiţionale, parcursurile de dezvoltare produse şi experienţele clienţilor să fie adaptate în sensul folosirii experimentării şi feedback-ului ca motoare pentru produsele şi serviciile unei firme. Chiar dacă nu este un termen nou, agilitatea şi tehnicile sale specifice au avut nevoie de ani îndelungaţi pentru a fi acceptată ca fiind esenţială pentru performanţa unei afaceri, în pincipal deoarece este foarte greu să fie schimbate practici manageriale încetăţenite de zeci de ani şi cultura organizaţională.
Există şi unele lecţii pe care firmele ar trebui să şi le însuşească pentru a deveni agile cât mai repede. Prima ar fi aceea că axarea pe leadership, cultura organizaţională şi atitudine este esenţială. A demonstrat-o cu prisosinţă IT-ul, unde cultura organizaţională a devenit factorul critic în succesul adoptării agilităţii. Este evident, atunci, că formele tradiţionale de control şi management subminează agilitatea, iar studiul mai sus menţionat a descoperit că aproape 70% din cele mai agile firme recunosc că agilitatea se referă mai ales la schimbarea unei culturi şi nu doar la implementarea unui proces.
A doua lecţie este aceea că viteza contează. În medie, liderii de afaceri estimează că în termen de cinci ani firmele pe care le conduc vor trebui să opereze cu o viteză mai mare cu cel puţin 30% faţă de viteza de operare actuală ca să rămână competitive. Cele mai multe procese agile din IT ţintesc reducerea ciclurilor temporale pentru lansarea de software nou. În cadrul mai extins al firmelor, concentrarea trebuie să se manifeste pe reducerea timpilor de lansare de noi produse şi servicii pe piaţă şi pe răspunsul rapid oferit feedback-ului clienţilor, precum şi pe inovaţie.
A treia lecţie este aceea că e nevoie de abordări tot mai agile în cadrul general al firmelor pentru a se face faţă creşterii automatizării. Se folosesc tot mai des roboţi, facilităţi de producţie reconfigurabile şi se creează structuri mai simple în zone precum cercetarea şi dezvoltarea. Gestionarea unor asemenea fenomene necesită echipe inter-disciplinare orientate către client, ceea ce înseamnă simplitate organizaţională.
În fine, o a patra lecţie evidenţiată de studiu este aceea că răspunsul rapid la schimbare constituie un alt factor esenţial în cadrul agilităţii organizaţionale. Firmele de mare succes răspund la nevoia de dezvoltare prin adoptarea de sisteme şi procese flexibile, cicluri de dezvoltare neliniare, şi asigurarea unui efectiv uman compus din oameni potriviţi cu abilităţi potrivite.
Există paralele clare între condiţiile care au condus industria IT să adopte agilitatea şi provocările cu care se confruntă firmele la modul general astăzi. E nevoie de viteză, flexibilitate, simplitate şi o cultură organizaţională adecvată pentru a face din agilitatea organizaţională noua realitate a afacerilor. Beneficiile agilităţii organizaţionale sunt clare. Aşa cum arată şi studiul mai sus menţionat, o firmă cu 30% mai agilă are toate şansele să se regăsească între primii 10% din performerii sectorului de activitate. IT-ul a deschis calea, iar acum a venit vremea ca şi restul să urmeze această cale.
