Olanda a lansat recent un program inedit de reabilitare pentru infractorii cibernetici. Concret, tinerii condamnaţi de instanţă pentru infracţiuni cibernetice sunt puşi să muncească în departamente IT din firme private ca alternativă la închisoare. Bozetat Hack_Right, programul are ca scop reabilitarea şi educarea tinerilor care au comis greşeli, şi reprezintă o colaborare între poliţia olandeză şi procuratura generală a ţării.
Alţi parteneri în proiect sunt serviciile publice de protecţie a copiilor şi Bureau Halt, care dă infractorilor sub 18 ani pedepse alternative, de obicei sub formă de servicii în slujba comunităţii. Tinerilor condamnaţi prin Bureau Halt nu li se întocmeşte un cazier permanent, care ar putea afecta decisiv viitorul lor în viaţă. Riscul de repetare a infracţiunilor este astfel redus, în opinia autorilor programului, iar tinerii respectivi sunt ajutaţi să-şi dezvolte şi apoi să-şi utilizeze talentele IT în scopuri legitime.
Un număr de circa 70 de tineri infractori cibernetici ajung anual în atenţia procurorilor, cei mai mulţi pentru infracţiuni mărunte sau comportamente online inadecvate. De multe ori, tinerii infractori nici măcar nu conştientizează că faptele lor sunt ilegale. Mulţi pătrund ilegal în sistemele şcolare pentru a-şi schimba notele privite sau pur şi simplu pentru a vedea ce găsesc acolo. Conform autorilor programului, tinerii hackeri de obicei nu au o privire de ansamblu asupra consecinţelor acţiunilor lor.
Programul are patru module, precum elementele unui puzzle. Primul modul se referă la recuperare, ceea ce înseamnă confruntarea condamnaţilor cu acţiunile executate de ei. În unele cazuri, asta implică întâlnirea faţă în faţă cu vitimele acţiunilor. Al doilea modul se ocupă de instruirea tinerilor infractori asupra graniţelor legale în domeniul online.
În cadrul celui de-al treilea modul al programului, hackerii sunt instruiţi în privinţa alternativelor legale pentru talentele lor, cum ar fi hacking-ul legal în cadrul evenimentelor dedicate şi care se desfăşoară în multe ţări europene. Astfel de evenimente sunt adesea puncte excelente de debut pentru cariere prospere în zona de securitate cibernetică. În fine, în modulul patru tinerii sunt ajutaţi să găsească astfel de cariere promiţătoare.
De obicei, poliţia şi alte autorităţi publice se ocupă de primele două module. Pentru celelalte două intervin firmele private. Firme precum Deloitte au anunţat deja că sunt interesate de programul olandez, iar autorităţile de aici caută acum şi alte parteneriate de un asemenea calibru. Programul olandez urmează să fie evaluat din punct de vedere al rezultatelor peste câteva luni. În cazul în care rezultatele se dovedesc pozitive, autorităţile au anunţat deja că vor dori continuarea lui. Întrebarea care se poate lesne pune aici este: poate sluji, în fine, un astfel de model, dintr-o ţară în care domneşte civilizaţia, şi pentru România, o ţară unde fenomenul hacking-ului nu este chiar necunoscut, dar unde reabilitarea pare să fie încă ceva de domeniul visului?
