În cadrul AI Day 2019, Philippe Rogge, Area President Central and Eastern Europe la Microsoft, a prezentat cele mai interesante evoluții ale tehnologiei bazate pe AI, împreună cu exemple de utilizare a tehnologiei în viața de zi cu zi. Conform acestuia, România pornește din primele locuri în cursa țărilor care sunt deschise la adopția AI, din punct de vedere al educației și al creșterii deschiderii către noile tehnologii. România trebuie doar să profite rapid de aceste oportunități, iar Microsoft este deschisă pentru a facilita adopția acestor tehnologii și pregătirea organizațiilor pentru utilizarea cât mai eficientă a produselor AI. Mai mult, Philippe Rogge, consideră strategică poziția României ca președinte a UE în această perioadă, având astfel posibilitatea să aducă un cadru legal și un sprijin pentru o dezvoltare eficienta a noilor tehnologii, facilitând astfel o intrare mai rapidă a tehnologiilor pe plan local și încurajarea organizațiilor reticente la schimbare.
Evident AI nu este ceva nou, în contextul în care primele idei și primele tehnici ce au utilizat o inteligență diferită de cea umană au apărut chiar din anii 50-60. Dar, o accelerare și dezvoltare a AI a avut loc în special în ultimii 6 ani, iar în viitor nu știm cât de repede va continua să se dezvolte, dar în contextul evoluției echipamentelor hardware și a puterii de calcul, o evoluție AI ar putea fi rapidă în următorii ani, pe termen scurt. Totuși, lumea trebuie să fie destul de pregătită în acest context, evoluția fiind mult mai rapidă decât se așteaptă inclusiv profesioniștii din domeniu. Dar, AI este utilizat de multe companii în produsele lor în ultimele decade, AI fiind deja implementată, chiar dacă la un nivel mai simplu, în aplicații de planificare a rutelor, în aplicații de online shopping sau în aplicații de email. Recomandările bazate pe utilizarea unor rute preferate pe hartă, a produselor vizualizate mai des în magazinele online sau legate de cele mai citite emailuri, deja utilizează o formă de AI.
Dar, adevărata utilizare a AI va sosi în momentul în care fiecare organizație va fi capabilă să utilizeze AI pentru dezvoltarea propriilor produse, nu doar prin livrarea acestor tehnologii din partea Microsoft, sau a unor anumite companii. Practic, tehnologiile AI dezvoltate de marile companii precum Microsoft, vor oferi tehnologia altor companii și organizații, pentru a-și dezvolta propriile aplicații. Dar, ca tehnologie AI, nu este o singură unitate, practic, este formată din două tehnologii, prima este Cognitive Services, care reprezintă mutarea lumii reale, fizice, în lumea digitală, în semnale digitale. Mutare ce are loc prin procesarea limbajelor, senzori de toate tipurile, sisteme video, sisteme de recunoaștere vocală, etc, denumite general Cognitive Services. Iar a doua tehnologie care stă la baza AI este Machine Learning, ce reprezintă o serie de matematici avansate, o abilitate care crește puterea calculatoarelor, care cu ajutorul softwareului inteligent, se adaptează și se reprogramează singure. Iar combinând datele deja existente în sisteme cu noile date obținute și procesate cu ajutorul AI, se poate realiza o bază cu adevărat valoroasă oricărei companii. În acest context, o statistică indică faptul ca 93% din liderii organizațiilor din zilele noastre planifică sa se bazeze pe decizii ale AI. Pentru România, 63% dintre liderii organizațiilor planifică acest lucru, conform Microsoft. Mai mult, tot pentru România, sectorul non-financiar ajunge la doar 11% din organizații care vor să se orienteze spre AI, existând astfel o oportunitate enormă de orientare a restului companiilor către noile tehnologii.
Dar, odată ce o organizație începe o colaborare pentru a-și optimiza datele, apare provocarea protecției acestora și întrebarea legată de siguranța acestora în momentul în care o companie dinafara firmei, pune practic stăpânire pe datele organizației, chiar dacă doar pentru a le combina cu noile tehnologii. Iar cea mai mare reticență este legată de siguranța comercială a datelor, de garanția că o companie cu care acum se lucrează pentru implementarea unor tehnologii, nu devine mâine un concurent al organizației, care, evident, să se bazeze și pe cunoștințe obținute din datele cu care a lucrat doar ca provider de tehnologii. Iar în acest sens, găsirea partenerului de digitalizare a proceselor de afaceri va fi o provocare în transformarea digitală. Iar în acest sens măsurile trebuie să depășească zona companiilor private, reglementări și standarde de etică și protecție a datelor trebuie să fie incluse în legislația locală și internațională, analizate și implementate de profesioniști aflați în guverne. Acest cadru legislativ trebuie să convingă atât clienții cât și companiile de o limită bine definită a utilizării datelor, limită ce este reglementată și respectată strict.
Din punct de vedere al implementării tehnologiei AI în cadrul companiilor, totul trebuie realizat în strânsă colaborare a furnizorilor de tehnologii cu companiile ce au domenii specifice de lucru. Un exemplu vine din colaborarea Microsoft cu o companie de transport din Ungaria, unde utilizând datele din baza companiei, Microsoft a implementat o fundație AI pentru a facilita poziționarea în timp real a tuturor camioanelor firmei, oferind inclusiv informații despre starea și poziția acestora. Proiectul a ținut de înțelegerea datelor companiei de către Microsoft, și integrarea acestora pentru a fi procesate cu ajutorul Machine Learning. Un alt exemplu de utilizare a AI pentru servicii de specialitate vine din industria petrolului, unde utilizând datele deja existente legate de toată activitatea unei rafinării, s-au putut controla mai bine rețetele și procesele de lucru, crescând calitatea și siguranța, AI controlând automat și menținând la standarde toate rețetele și modurile de operare. Ca idee generală, indiferent de businessul unde este necesară tehnologia AI, aceasta se adaptează livrată sau poate fi construită chiar de organizația doritoare, utilizând tehnologiile livrate de marile companii dezvoltatoare, cum este Microsoft, în sistem third-party. Un exemplu din medicina vine de la o companie care utilizează AI pentru detectarea problemelor pulmonare, sistemul analizând respirația pacientului, moment în care decide automat dacă aceasta este normală sau indică eventuale probleme.
Din motivele enumerate anterior, Microsoft consideră că AI trebuie să augmenteze acțiunile umane, dar fără a înlocui oamenii în proceduri, ci a intra în ciclurile de operare din toate afacerile, pentru a asista și ajuta factorul uman, crescând viteza și calitatea serviciilor. De exemplu Holo Lens oferă posibilitatea de a crește profesionalismul oamenilor, fără a trece la înlocuirea acestora.
Trecând la România, conform Microsoft, doar 9% din populație are cunoștințe digitale peste medie, motiv pentru care Microsoft colaborează cu mai multe asociații pentru a crește nivelul acestor cunoștințe, în special în cadrul organizațiilor. Mai mult, Microsoft încearcă să prezinte tot ce poate oferi tehnologia AI, prin evidențierea avantajelor de viitor în contextul creșterii concurenței dar și a pretențiilor din partea clienților. Ca exemplu de sprijin pentru educația națională cu ajutorul AI, Microsoft vine cu o aplicație de creștere a capacităților de vorbire, un antrenor de vorbire care utilizează Cognitive Services, în contextul în care conform statisticilor în România există 4 milioane de copii, dar și adulți, cu disfuncționalități de vorbire sau de dicție.
Ca o concluzie, AI este aici, și aici va rămâne, iar marile companii, inclusiv Microsoft, lucrează pentru a dezvolta rapid toate tehnologiile și soluțiile ce vor crește în viitor valoarea companiilor prin utilizarea AI, depășind și clarificând toate grijile datorate securității datelor și a temerilor legate de eliminarea factorului uman din multe domenii de activitate. Iar ca implementare, Microsoft consideră că totul trebuie să se bazeze în primă fază pe scenarii mici, utilizând soluții existente, care se adaptează la cererile fiecărei organizații.
