Munca de acasă reprezintă viitorul pentru companiile prezente pe piața locală, și nu numai. Cele trei luni de distanțare socială și de work from home (WFH) au fost o lecție importantă pentru mulți manageri, care au înțeles, mai mult ca niciodată, că adaptabilitatea și digitalizarea au fost esențiale pentru mediul de business, în noul context.
Acest mod de lucru va continua și în lunile următoare, ba chiar va schimba complet politicile de lucru.
Telemunca, adoptată ca politică de lucru pe termen lung
Work from home a fost una dintre principalele lecții ale acestei perioade, un experiment dificil, dar care a generat și o serie de beneficii pentru angajați și, mai ales, pentru companiile care au fost pregătite pentru această trecere, depunând eforturi pentru a se conforma noului context, cu atât mai mult cu cât, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat, în 2019, un procent foarte mic din forța de muncă din Uniunea Europeana (5,4%) era familiarizată cu telemunca.
”Înainte de COVID-19, o parte din companii erau reticiente la ideea lucratului de la distanță, temându-se de scăderea productivității sau de imposibilitatea de a controla calitatea activității angajaților. Trecerea foarte rapidă de la un mod de lucru la altul, făcută aproape peste noapte, a scos în evidență diferențele dintre companiile care digitalizaseră deja o parte a activității lor și cele care nu făcuseră acest pas”, precizează Adrian Bodomoiu, Director General al Wizrom Software.
Perioada pandemiei a adus o perspectivă nouă asupra lucrului remote. Numeroși angajați s-au declarat mai productivi pentru că au putut lucra fără întreruperi, în timp ce alții au fost de părere că au căpătat mai mult timp pentru viața personală datorită faptului că nu au mai petrecut timp în trafic. Din punct de vedere economic, lucrul de la distanță a generat și beneficii financiare: de exemplu, reducerea spațiului necesar pentru birouri și a costurilor cu chiria și întreținerea.
”După ce ne-am acomodat la noua situație, cu toții ne-am pus întrebarea cât de mult ar trebui să menținem această decizie – a lucrului remote. Foarte mulți experți susțin că WFH va fi mai des întâlnită în companiile din întreaga lume, inclusiv în România, cel mai probabil în condiții hibride, care îmbină munca de la distanță cu prezența fizică în birouri. Condiția esențială este ca organizațiile să implementeze tool-urile tehnologice care să facă posibilă productivitatea angajaților remote, tool-uri precum soluții de colaborare și videoconferință și programe ERP, de contabilitate și de self-service HR disponibile de la distanță (via web sau aplicații mobile)”, adaugă Adrian Bodomoiu.
Potrivit unui studiu realizat de organizația Colliers International, publicat în luna mai, 70% dintre români și-au exprimat dorința de a munci de acasă, câteva zile pe săptămână, odată cu relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului. Conform datelor centralizate, 60% dintre cei chestionaţi au fost de acord că lucrul la distanţă ar fi util cel puţin o zi sau două pe săptămână, în timp ce 10% au declarat că și-ar dori să lucreze chiar 3-4 zile de acasă.
Cum s-a schimbat piața de IT și care sunt cele mai căutate soluții
Digitalizarea forțată de coronavirus a determinat companiile tehnologice să lucreze la foc continuu, în ultimele luni. Numeroase organizații, din diverse industrii, s-au văzut nevoite să investească în soluții IT pentru a-și putea derula operațiunile. Indiferent că a fost vorba despre echipamente, soluţii sau servicii IT, tehnologia a devenit suportul tuturor activităţilor din economie, în condiţiile în care restricţiile au impus digitalizarea muncii şi a comunicării.
“Digitalizarea ar trebui privită ca un instrument de sprijin al afacerilor. Nu putem progresa din punct de vedere economic fără digitalizare, iar pandemia ne-a dovedit tuturor că tehnologia a sprijinit forța de muncă. Companiile, guvernele și instituțiile, deopotrivă, ar trebui să conștientizeze, azi mai mult ca niciodată, necesitatea de a investi în rețele și soluții tehnologice care să le conecteze cu clienții, elevii și cetățenii lor”, punctează directorul general al Wizrom Software.
Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, publicat la începutul acestei luni, România se află pe locul 26 în Uniunea Europeană la capitolul digitalizare. Clasamentul a fost realizat în rândul celor 28 de state membre ale UE, și a avut în vedere cinci indicatori: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale.
Soluțiile de mobilitate sunt aproape să devină un adevărat must-have. Se va observa un apetit crescut pentru soluțiile de automatizare a activității din partea companiilor mari, în timp ce zona de IMM va explora îndeaproape cum se traduce conceptul de digitalizare în activitatea lor – fie la nivel de soluții de cloud, fie prin soluții software care să ușureze activitatea de la distanță.
“Am văzut, în această perioadă, multe magazine care și-au îmbunătățit prezența online sau chiar au creat-o de la zero ori restaurante care au profitat de aplicațiile mobile de food delivery și care au reușit, astfel, să continue să genereze venituri. Soluția variază de la caz la caz, dar cred că aceste luni ne-au reamintit nevoia de a fi deschiși către noi oportunități și de a căuta noi moduri de a ne desfășura activitatea, chiar dacă, la prima vedere, ni se par total diferite de ceea ce știm și am fost obișnuiți până acum”, punctează Adrian Bodomoiu.
În perioada următoare se va pune accent pe personalizarea soluțiilor IT, multe companii realizând că o soluție generică nu le oferă toate beneficiile de care au nevoie. Soluțiile pe care Wizrom le implementează sunt personalizate, în funcție de mai mulți factori: dimensiunea organizației, specificul industriei, locație, obiectivele de business, modul de lucru, soluții software deja existente etc. Versiunile standardizate de soft nu pot oferi maximul de eficiență, în special pentru clienții cu afaceri complexe.
Companiile din distribuție au fost printre primele care au văzut în digitalizare un răspuns la problemele de eficiență a costurilor. În cazul lor, a fost vorba de complexitatea proceselor operaționale, ce a făcut ca administrarea lor manuală să devină ineficientă. Vom continua să vedem cerere puternică din partea companiilor din zona de producție, în condițiile în care deja de anul trecut, s-a observat un apetit crescut al organizațiilor mari și foarte mari pentru automatizarea prin retehnologizare. Urmând tendința statelor dezvoltate din Vest, segmentul serviciilor se află pe un trend ascendent, în ultimii ani, iar soluțiile digitale reprezintă un suport pentru continuarea acestei dinamici pozitive.
