Cifrele arată că hackerii atacă zilnic cel puțin 50.000 de site-uri web. Atacurile vizează toate întreprinderile, aproximativ 43% vizează IMM-uri. Site-urile web conțin o mulțime de informații sensibile, inclusiv detalii personale precum adrese de e-mail, date personale etc. Adoptarea celor mai bune practici de securitate a site-urilor web este un pas către respectarea reglementărilor privind conformitatea informațiilor. Ca atare, companiile trebuie să înțeleagă tehnicile de top pentru îmbunătățirea securității site-urilor lor web. Înainte de aceasta, este important să înțelegem mai întâi amenințările și riscurile pentru disponibilitatea, integritatea și confidențialitatea site-ului web.
Riscuri comune de securitate a site-ului web
Atacurile DDoS sunt printre cele mai răspândite amenințări la adresa securității site-ului web. În atacuri, hackerii supraîncarcă traficul unui site vizat cu adrese IP falsificate. Atacurile împiedică utilizatorii legitimi să acceseze resursele site-ului web, refuzându-le serviciile esențiale. De exemplu, Banca Spaniei a fost lovită de un atac DDoS în 2018. Ca urmare a incidenței, site-ul web al băncii a fost retras offline, împiedicând utilizatorii să acceseze servicii online.
Programele malware reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității unui site web. Atacatorii cibernetici creează și lansează cel puțin 230.000 de eșantioane de malware în fiecare zi. Programele malware pot fi livrate folosind diferite mijloace, cum ar fi prin intermediul anunțurilor încărcate de programe malware și al descărcărilor drive-by. Programele malware pot fi utilizate pentru a monitoriza de la distanță toate activitățile site-ului web și pentru a obține date despre utilizatori, cum ar fi parolele. Programele malware prezintă un risc atât pentru proprietarul site-ului, cât și pentru utilizator. Programele malware se pot răspândi pe serverele web sau pe computerele individuale ale utilizatorului.
Hackerii plasează mesaje spam pe un site web pentru a atrage utilizatorii. În timp ce spam-urile nu afectează neapărat site-ul, ele pot fi enervante și pot cauza probleme de securitate utilizatorului. De exemplu, hackerii vizează utilizatorii cu mesaje spam deghizate în promoție sau oferte. Utilizatorii curioși care fac clic pe mesaje vor fi direcționați către linkuri externe. Spamurile pot conține, de asemenea, programe rău intenționate, astfel încât un utilizator să descarce imediat după ce face clic. De asemenea, roboții pot fi utilizați pentru a actualiza continuu mesajele spam prezente într-o parte ocupată a site-ului web. Acest lucru nu numai că îi enervează pe clienții care încearcă să acceseze resursele sau serviciile site-ului web, ci și îi pot alunga.
Toți proprietarii de site-uri web trebuie să își înregistreze site-urile web cu un anumit domeniu. Domeniile solicită proprietarilor să furnizeze unele informații personale în scopuri de identificare. Informațiile sunt înregistrate în bazele de date WHOIS. În plus față de informațiile personale, proprietarii de site-uri web trebuie să furnizeze alte tipuri de informații, cum ar fi serverele de nume URL asociate site-ului web. Hackerii sau persoanele din interior pot folosi informațiile furnizate pentru a urmări locația serverului utilizat pentru a stoca informațiile site-ului web. Odată localizat, serverul poate fi folosit ca o poartă de acces pentru accesarea și compromiterea serverului web.
Unele motoare de căutare, cum ar fi Google, Bing, printre altele, afișează site-uri pe lista neagră care nu au măsuri de securitate adecvate. Ca atare, a fi inclus pe lista neagră nu se traduce ca o amenințare la adresa securității. În schimb, site-ul are performanțe mai mici în optimizările motoarelor de căutare și s-ar putea să nu apară nici măcar într-un rezultat al căutării. Acest lucru afectează grav serviciile furnizate prin intermediul site-ului web. De exemplu, o companie care se bazează pe site-ul său web pentru a vinde produse și servicii prin eCommerce ar putea avea vânzări mai mici și trafic redus dacă este inclusă pe lista neagră. Un sondaj recent a indicat că clasamentul SEO a cel puțin 74% dintre site-urile atacate sunt afectate negativ. Ca atare, companiile trebuie să implementeze cele mai bune practici de securitate a site-urilor web pentru a proteja clasamentul SEO al site-urilor lor.
Practici pentru creșterea securității site-ului web
Amenințările la adresa site-ului pot afecta orice afacere. Cu atacurile cibernetice în creștere în rafinament, viteză și intensitate, companiile trebuie să se concentreze mai mult asupra momentului în care un atac își poate compromite site-urile web, nu chiar dacă. Un site web nesecurizat este vulnerabil la atacuri multiple, amenințând integritatea organizației, confidențialitatea și securitatea utilizatorilor. Următoarele sunt cele mai eficiente practici de observat astăzi.
Protocolul HTTPS ar trebui să fie o prioritate pentru toți proprietarii de site-uri web. Nu numai că este vital pentru asigurarea unei comunicări sigure între un server web și un client, dar îmbunătățește și standardul de securitate de bază pentru toate site-urile web. În primul rând, îi asigură pe utilizatori că toate comunicările efectuate prin intermediul site-ului web sunt sigure. Protocolul HTTPS le spune în esență vizitatorilor site-ului web că informațiile solicitate sau vizualizate de la serverul web nu pot fi interceptate și nici modificate de terți. În al doilea rând, browserele web identifică și marchează toate site-urile web care nu au protocoale de securitate HTTPS. De fiecare dată când un vizitator accesează site-ul, primește o notificare că nu este sigur. Unii vizitatori ar fi reticenți să acceseze în continuare serviciile unui site web marcat ca nefiind sigur. Acest lucru poate descuraja noii vizitatori să viziteze site-ul, ducând la scăderea interacțiunilor online cu clienții.
De asemenea, securitatea HTTPS împiedică hackerii să acceseze oricare dintre codurile utilizate pentru dezvoltarea site-ului web. Atacatorii schimbă uneori codul unui site web fără securitate HTTP pentru a monitoriza și accesa toate informațiile pe care vizitatorii le oferă în timp ce interacționează cu site-ul web. Informațiile pot include detalii personale precum informații despre cardul de credit, parole și nume de utilizator și data nașterii. Mai important, un protocol HTTPS permite unui site web să își îmbunătățească clasamentul SEO. Un motor de căutare precum Google folosește măsuri de securitate HTTPS pentru a recompensa site-urile web prin clasarea lor mai mare în rezultatele căutării.
O organizație poate completa măsurile de securitate HTTPS prin implementarea unui certificat Secure Socket Layer (SSL). Securitatea SSL criptează toate comunicațiile dintre un server și un utilizator de site. Ca atare, nu împiedică hackerii să distribuie malware sau să execute atacuri. În schimb, criptează informațiile pentru a se asigura că este inaccesibilă în cazul unui atac reușit. Prin implementarea securității SSL, datele utilizatorilor rămân protejate împotriva atacurilor precum MITM. Certificările SSL sunt necesare în special pentru site-urile web care gestionează o mulțime de date personale, cum ar fi platformele de comerț electronic. Cu toate acestea, toate companiile ar trebui să își securizeze site-urile web utilizând certificări HTTPS și SSL, indiferent de serviciile pe care le furnizează prin intermediul site-urilor.
Site-urile web necesită utilizarea diferitelor instrumente software pentru a rula eficient. Acestea includ sisteme de gestionare a conținutului (CMS), plugin-uri pentru site-uri web, software WordPress, printre altele. Actualizarea instrumentelor software este vitală pentru asigurarea securității site-ului web. În afară de remedierea erorilor și erorilor care inhibă performanța unui site web, actualizările software instalează și cele mai recente măsuri de securitate și patch-uri. Atacatorii cibernetici pot viza instrumente software învechite pentru a-și exploata vulnerabilitățile, obținând astfel un punct de intrare pentru executarea atacurilor pe un site web.
În plus, hackerii folosesc și tehnologii precum inteligența artificială pentru a automatiza atacurile cibernetice. Acest lucru se realizează prin crearea unor roboți inteligenți care scanează continuu site-uri web vulnerabile și execută atacuri pentru a le exploata. Eșecul de a implementa cele mai recente actualizări oferă doar hackerilor mai multe vulnerabilități de executat. Acest lucru expune un site web la mai multe riscuri de securitate, punând în pericol securitatea și confidențialitatea tuturor serviciilor și informațiilor. Proprietarii de site-uri web ar trebui să ia în considerare utilizarea de soluții automatizate care verifică și instalează actualizări de software imediat ce sunt lansate. Procedând astfel, companiile se pot asigura că toate instrumentele software ale site-ului web sunt actualizate și nu conțin vulnerabilități exploatabile.
Necesitatea de a adopta soluții eficiente de gestionare a parolelor nu poate fi subliniată suficient. Deși parolele sunt cel mai simplu mod de a menține securitatea site-ului web, acestea oferă, de asemenea, cele mai mari riscuri de securitate dacă nu sunt gestionate corect. Un studiu care a arătat că 25% din parolele create ar putea fi sparte în mai puțin de trei secunde este un aspect clar pentru motivul pentru care proprietarii de site-uri web ar trebui să ia în serios practicile de gestionare a parolelor. Orice persoană cu abilități de bază poate folosi instrumente de hacking precum John the Ripper pentru a hackui o parolă. Ținând cont de acest lucru, care sunt practicile recomandate de securitate a parolelor care pot permite unei companii să îmbunătățească securitatea site-ului său web?
În primul rând, schimbarea frecventă a parolelor este o practică de top a securității parolelor. Administratorii de site-uri web, de exemplu, ar trebui să își schimbe periodic parolele pentru a reduce riscurile ca un adversar să spargă parola. De asemenea, parolele ar trebui să fie suficient de complexe încât să nu poată fi sparte, dar suficient de simple pentru a memora. Cu toate acestea, crearea parolelor complicate cu un amestec de numeroase litere, cum ar fi numerele alfa și caractere speciale, poate fi o provocare de reținut. De aceea, intră în joc un instrument de gestionare a parolelor, cum ar fi 1Password. Instrumentele pot permite crearea de parole lungi și complexe și pot fi stocate în siguranță pentru o utilizare sigură.
Mai important, o companie ar trebui să utilizeze doar serviciile unei companii de găzduire web care utilizează autentificarea cu doi factori sau cu mai mulți factori. Astfel de scheme de autentificare oferă un strat de securitate suplimentar. Oricine poate furniza un nume de utilizator și o parolă valide, dar numai utilizatorul legitim poate furniza autentificatorii necesari. De exemplu, înainte de a obține acces, unui utilizator i se poate cere să furnizeze un cod unic care este accesibil doar utilizatorului legitim. Acest lucru împiedică persoanele care au acces la parolele colegilor lor să le folosească pentru activități neautorizate care pot compromite securitatea site-ului web.
În plus, copiile de rezervă sunt vitale pentru securitatea site-ului web, deoarece permit restaurarea versiunii curate a unui site web dacă un atac duce la pierderea și distrugerea sau dacă o actualizare de software are ca rezultat un site web blocat. Backup-urile ar trebui să fie o practică de top a securității site-ului web, deoarece sunt ușor și esențiale pentru menținerea integrității, disponibilității și confidențialității. Majoritatea gazdelor site-urilor web oferă organizațiilor modalități simple prin care își pot crea și gestiona copiile de rezervă. Aceștia pot utiliza panourile furnizate pentru controlul clienților pentru a menține copiile de rezervă sau pot utiliza plugin-uri de rezervă situate în instrumente precum WordPress.
Proprietarii de site-uri web nu pot identifica malware și viruși, deoarece sunt capabili să se ascundă și sunt evazivi. Acest lucru contribuie la motivul pentru care programele malware sunt considerate a fi printre cele mai răspândite amenințări la adresa securității site-ului web. Cu toate acestea, cu o monitorizare continuă și consecventă, companiile pot identifica activități care indică prezența malware-ului sau a altor programe ilicite. Următoarele sunt câteva dintre semnele cruciale care indică probleme de securitate a site-urilor web care trebuie soluționate: • Informațiile de conectare ale conturilor de utilizator se fac fără consimțământul acestora
Prezența semnelor de mai sus poate însemna că un site web este infectat. O companie poate opta pentru un proces de monitorizare manuală, în care personalul de securitate se ocupă de monitorizarea vizuală a activităților site-ului web. Dar acest lucru poate fi ineficient. Poate fi imposibil pentru operatorii umani să monitorizeze un site web 24/7, rezultând ca unele incidente de securitate să treacă neobservate. Ca atare, este foarte recomandat să utilizați procese de monitorizare automată. Scannerele automate sunt mai eficiente, deoarece pot monitoriza continuu un site web și totuși permit site-ului să funcționeze normal. De asemenea, elimină costurile ridicate și ineficiențele implicate în monitorizarea manuală. În orice caz, unele instrumente de monitorizare sunt concepute nu numai pentru a identifica comportamentul anormal, ci și pentru a implementa acțiuni corective.
Utilizarea firewall-urilor este una dintre cele mai aplicate măsuri de securitate a site-ului web. Un firewall protejează un site web blocând conexiunile rău intenționate care îi pot compromite securitatea. Companiile creează și mențin reguli de securitate create pentru a răspunde nevoilor de securitate în contextul serviciilor și mediului companiilor. De exemplu, regulile firewall-ului create pentru o platformă de comerț electronic sunt diferite de cele definite pentru un portal de înregistrare. Există două tipuri de firewall-uri utilizate pentru a spori securitatea site-ului web. Acestea sunt firewall-uri pentru rețea și aplicații web.
Firewall-urile de rețea sunt de obicei utilizate de organizațiile care își gestionează serverele și de furnizorii de găzduire web. Firewall-urile asigură securitatea site-ului web prin identificarea și blocarea scripturilor rău intenționate între serverele web care rulează într-o rețea. Pe de altă parte, firewall-urile pentru aplicații web sunt utilizate pentru securizarea unui anumit site web. Un paravan de protecție al aplicațiilor web împiedică accesarea scripturilor rău intenționate la un server web, asigurând astfel compromiterea unui site web. Blocarea traficului rău intenționat asigură securitatea unui site web și, de asemenea, economisește lățimea de bandă și timpul de încărcare al contului de găzduire web.
Pentru a rezuma cele mai bune practici de securitate a site-ului web, este esențial să dezvolți și să menții un plan pentru implementarea acestora. Cel mai adesea, organizațiile urmează o abordare dezorganizată pentru gestionarea proceselor de securitate a site-ului web, rezultând o realizare minimă. Prin urmare, înainte de implementarea oricărei măsuri de securitate, este vital să se dezvolte un plan de securitate a site-ului web, care să fie acționabil și detaliat. Planul ar trebui să descrie obiectivele pe care organizația dorește să le atingă prin implementarea măsurilor de securitate.
De exemplu, obiectivul principal ar fi îmbunătățirea conformității generale a site-ului web sau îmbunătățirea securității site-ului web. Un plan de securitate a site-ului web ar trebui să identifice în continuare aplicațiile a căror securitate necesită prioritate și procesele care vor fi aplicate la testarea securității acestora. Deși planurile de securitate ale site-ului web ale diferitelor organizații pot diferi, se poate aplica următoarea listă de verificare în șase pași.
• Colectarea de informații despre principalele probleme de securitate
• Planificarea unui proces de contracarare
• Executarea planului pentru a descoperi vulnerabilitățile, dacă există
• Documentați rezultatele
• Abordați vulnerabilitățile identificate prin remedierea corespunzătoare
• Verificați securitatea site-ului web.
