Pandemia pune presiune asupra companiilor de telecomunicații pentru a oferi o conectivitate tot mai mare și produse și servicii îmbunătățite. Despre accelerarea transformării digitale a economiei și conexiunea la internet în acest context, am discutat cu Cristian Gheorghe, Sales Director Telecom, Prysmian, Danubian region.
Club IT&C: Există soluții la aceste provocări tehnologice globale ale viitorului?
Cristian Gheorghe: Este evident că această pandemie a accelerat transformarea digitală a economiei, făcând necesară, mai mult decât am anticipat cu un an în urmă, existența unei conexiuni sigure la internet, iar acest lucru este posibil numai printr-o rețea de fibră optică de calitate.
Impactul COVID-19 în schimbarea comportamentului și obiceiurilor noastre este major, de exemplu un studiu la nivel mondial arată că, utilizarea internetului pentru telemuncă, învățare sau socializare a crescut cu 70%, a jocurilor video cu 20%, dar pe de altă parte sporturile în aer liber au scăzut cu 40%.
Pe termen scurt 2020-2021 este probabil să asistăm la transformarea conectivității la rețelele de telecomunicații într-un serviciu esențial în cele mai multe țări. Va continua condiția de distanțare socială ceea ce va încetini conectarea caselor, iar costul instalării va crește, și probabil operatorii de telecomunicații nu-și vor crește capex-ul, iar în Europa implementarea 5G va fi încetinită.
Pe termen mediu, 2021-2023 se va accentua nevoia de digitalizare prin creșterea serviciilor tip cloud sau FTTH, modelul de afaceri va tinde mai degrabă să devină sigur și ‘future proof’ decât eficient pe termen scurt, iar administrațiile locale vor trebui să găsească stimulul pentru a accelera acoperirea diferențelor dintre zonele cu acces la informații și cele fără.
În următorii ani provocările pieței sunt date de schimbările menționate mai sus, iar companiile care au competențele necesare de a inova și dezvolta, fiind deja angajate în găsirea de soluții eficiente.
Credem că, în principiu vom vedea 3 tendințe: densificarea numărului de fibre, reducerea costului total al soluției (Total Cost of Ownership) și sustenabilitatea.
Este important ca un număr mai mare de fibre să fie instalate în tubulaturile existente ale operatorilor de telecomunicații, ținând cont de tendințele de digitalizare accelerate de pandemia COVID-19 și asta se măsoară ca numărul de fibre pe mm2.
Asta duce la reducerea costului unei instalări unde avem nevoie de cablu cu un cost redus (datorită dimensiunilor mai mici), dar și de timp de instalare redus din ușurința procesului de instalare.
În final, sustenabilitatea este influențată de materialele folosite, sursele de energie folosite, distanța de la locul de producție la locul de instalare.
Club IT&C: Are România are o infrastructură de telecomunicații puternică, care poate face față volumelor mari de trafic? Care sunt oportunitățile de convergență a rețelelor în România?
Cristian Gheorghe: Cred că politicile de reglementare adoptate de diferitele guverne ale României de-a lungul anilor, deși nu perfecte în totalitate, au permis o competiție pe piața operatorilor de telecomunicații care în final a fost benefică atât pentru cetățeni cât și pentru industria românească cu toate componentele ei pozitive cum ar fi: investiții în cercetare și dezvoltare de produse noi și inovații, educație, forță de muncă calificată, taxe și impozite, recircularea deșeurilor și altele.
Am extras câteva date despre consumul de cabluri de fibră optică pentru a susține afirmația că România are o infrastructură performantă față de alte țări din Uniunea Europeană.
CRU International evaluează consumul de fibră optică în 2020 în România la aproximativ 1 milion km de fibră, ~ 40000 km cablu (spre comparație consumul mondial a fost de ~ 450 milioane de km!). Din Europa Centrală și de Est, doar în Polonia se instalează cantități similare, cu diferența că la noi în 2020 s-a investit mai mult în legături pe lungă distanță, pe când la ei se investesc mai mult în legăturile de ultimă milă, și explicațiile pot fi multiple dar una din ele este legată de programele de investiții derulate pentru a acoperi decalajele între zonele defavorizate și cele cu acoperite de infrastructură (și în România avem deja finalizat RONET1 și în derulare RONET2, ceea ce ne pune într-o poziție favorabilă față de alți vecini ai noștri!
Și într-o privire de ansamblu pe harta acoperirii cu FTTB/H la nivel european, suntem într-o poziție de invidiat față de vecinii noștri din Europa de Est și Centrală, având o rată de acoperire de peste 70% și în fața unor țări dezvoltate cum ar fi UK (15,1%), Franța (57,1%), Germania (10%), Italia (30,6%). Datele sunt furnizate de IDATE Digitalworld 2020, și erau valabile în septembrie 2019. La fel este și rata de FTTB/H take-up (clienți conectați), unde avem o rată de peste 50%, mai mare decât țările enumerate mai sus.
Într-un alt clasament, referitor la rata de penetrare, realizat de același institut de cercetare, România este poziționată a 7-a din 34 țari europene, cu o rată de penetrare subscripții/locuințe FTTH/B de ~ 45% ( IDATE for FTTH Council Europe, Penetration rates of European countries at September 2019).
Această rețea extinsă face posibilă digitalizarea rețelelor altor utilități cum ar fi rețelele de energie. Pentru a explica această oportunitate poate ar trebui să încep cu câteva considerații generale, în acest interviu abordând doar rețelele de energie și telecomunicații, ambele esențiale astăzi pentru dezvoltarea societății.
Energia este esențială pentru activitatea economică, confort și sănătatea populației, iar telecomunicațiile au devenit, indispensabile pentru buna desfășurare a activităților zilnice acasă sau la locul de muncă.
În multe țări politicienii au înțeles potențialul de cooperare între furnizorii de infrastructuri și au introdus reglementări menite să faciliteze cooperarea între cele 2 domenii. De exemplu în Europa, Cost Reduction Directive9, setează condițiile pentru a ușura accesul la infrastructura existentă, ca și dezvoltarea în comun a infrastructurii, pentru a ușura implementarea rețelelor de telecomunicații de viteză mai rapid.
Condițiile minime ca aceste lucruri să se întâmple sunt ca furnizorii de energie și telecomunicații să coopereze și ca reglementările în cele 2 domenii să fie aliniate.
Citez dintr-un studiu apărut în 2017, „ICT for Energy, Telecom and Energy working together for sustainable development, ITU” care compară diferite abordări din țări ale EU:
„În ciuda diferențelor datorate specificului reglementărilor naționale, interoperabilitatea a fost identificată ca o problemă comună în dezvoltarea rețelelor inteligente. De exemplu, în România nu există un standard tehnic care să permită coexistența liniilor de alimentare cu energie și a cablurilor de fibră optică în aceeași conductă. Aceasta duce la un proces de lungă durată pentru a iniția orice model de afaceri care necesită fie împărțirea conductelor, fie o folosire în comun a infrastructurii, ceea ce este important pentru dezvoltarea rețelelor de bandă largă sau a rețelelor de energie inteligente în zonele rurale. O situație similară este în Albania…În ambele țări…integrarea acestor 2 reglementatori poate rezolva situația…
Alte țări arată cum integrarea regulatorilor poate face diferența pentru digitalizarea țării…”
Mai departe sunt date exemplele unor țări ca Elveția, Luxemburg, Germania care pot fi modele de urmat.
În România, Prysmian împreună cu Ministerul Comunicațiilor și ICI au organizat în Noiembrie 2018 o conferință despre Convergența rețelelor și unde poate pentru prima oară într-un astfel de forum, specialiști Prysmian împreună cu specialiști de la ICI, ANRE, Distribuitori Energie și Operatori Telecom, reprezentanți din partea Ministerului Comunicațiilor au discutat cum s-ar putea aplica în România acest concept.
Între timp, în Prysmian, am continuat să inovăm și am dezvoltat pentru început cabluri hibride pentru diferite aplicații, de exemplu antene GSM, pentru interior (cablu hybrid energie și fibră de la contor până la apartament), aplicații industriale (cablu hybrid energie și fibră la mașinile industriale) cât și un prototip de cablu hibrid pe care dorim să-l propunem pentru aplicațiile de Smart City (iluminat stradal, ș.a). Vrem ca anul acesta să putem să reluăm discuția cu partenerii de dialog și să ajutăm cu experiența noastră la elaborarea unor normative adaptate la legislația EU.
Club IT&C: Numeroasele implementări ale rețelelor 5G private vor servi diverse domenii, în special producătorii și mediile industriale. Poate susține Prysmian nevoile guvernului și operatorilor de telecomunicații pentru dezvoltarea de noi rețele de bandă largă?
Cristian Gheorghe: Noi credem că rețelele de fibră optică sunt evident superioare altor tipuri de rețele, mai ales când vorbim de performanța lor energetică și poate fi chiar îmbunătățită prin inovații cum ar fi Sirocco HD (brand Prysmian care descrie cabluri cu diametru redus de fibră optică cu densitate mare pe mm2).
Am să enumăr doar câteva din inovațiile anunțate de Prysmian în ultima perioadă:
• 19 Ian 2021 – Prysmian Group realizează un nou record de viteză de 1 Petabit pe secundă în transmisiile de date pe fibră optică, de 5,7 ori mai mult decât ultima rată de viteză disponibilă (fibra single mode). Succesul transmisiei de capacitate largă folosind o fibră single-mode este de așteptat să ajute la dezvoltarea tehnologiei avansate la capacitate înaltă și poate fi folosită în rețelele de date sau telecomunicații unde deja densitatea și capacitatea tehnologiei pe fibra single mode atinsese un maxim.
• 17.12.2020 – Prysmian – Prima instalare din lume a unui cablu cu fibră de 180µm în Germania.
• 25.11.2020 – Prysmian anunță investiții de €450M până în 2022 pentru a susține Sustenabilitatea, tranziția către energia regenerabilă și dezvoltarea de soluții inovative pentru digitalizarea rețelelor.
Cred că România este într-o poziție favorabilă față de țările din jur, pentru că are investiții ale unor lideri mondiali în tehnologie high tech cum este fabrica de cabluri cu fibră optică Prysmian din Slatina, companii care sunt conștiente de cât de importante sunt sustenabilitatea și digitalizarea și investesc în asta.
Deținem aceste atuuri și trebuie să știm să ne folosim de ele și să le protejăm.
Procesul de inovare în Prysmian se face cu intenția de a crea valoare pentru clienții noștri, deoarece ei vor fi recompensați investind în soluții inovative.
Dar recrutarea și pregătirea inginerilor talentați, investițiile în materiale noi, încercările în fazele de prototip cât și promovarea acestor inovații sunt costuri ce trebuie recuperate.
De aceea nu putem să nu fim îngrijorați de concurența neloială pe care o vedem din ce în ce mai mult în ultimii ani, și care se manifestă în două domenii, dumping și încălcarea brevetului de invenție. Desigur că încercăm să ne protejăm pentru că suntem o companie europeană și avem un cost competitiv și prețuri corecte pentru clienții noștri. Dar sunt locuri în lume unde este imposibil să pătrunzi pentru că sistemul nu permite, țări precum China, Japonia, Corea, trebuie să ai prezența locală pentru a vinde acolo! O competiție corectă este un motor de dezvoltare și este benefic atât pentru piață, clienți, dar și pentru concurenți. Pe de altă parte, practicile incorecte slăbesc interesul într-o piață care nu-și protejează jucătorii și astfel se pot pune în pericol investiții care aduc valoare comunității și mediului de afaceri.
Am făcut această paranteză pentru a evidenția nevoia de a fi într-un dialog permanent sincer și deschis cu autoritățile, fie direct sau prin intermediul asociațiilor profesionale din care facem parte.
Club IT&C: Tehnologia 5G va fi urmată în scurt timp de strategiile Smart City și de Inteligența Artificială. Cum se poziționează Prysmian față de aceste strategii?
Cristian Gheorghe: Se estimează că digitalizarea se va accentua în anii următori, iar la nivel mondial numărul de utilizatori 5G va ajunge la 2,6 miliarde, traficul prin centrele de date va ajunge la 20,6 ZetaBytes în 2021 de la 6,8 în 2016, iar suma cheltuită pe dispozitive IoT în 2025 va fi de 25 miliarde de USD.
Cablurile de fibră optică joacă un rol fundamental în aceste tendințe, pentru că așa cum vedem, doar în câțiva ani o treime din populația globului va avea acces la rețele 5G cu transmisii de calitate și timpi de răspuns redus, pentru că o rețea pentru 5G trebuie să aibă timpi de răspuns foarte mici pentru a putea permite aplicații cum ar fi cele pentru mașinile autonome.
Pe de altă parte, trebuie rețele cu foarte mare viteză pentru a permite putere de calcul sporită oferite de centrele de date de tip Hyperscale și care vor permite dezvoltarea IoT așteptată în 2025. Atunci, mai mult de 4 obiecte vor fi conectate la fiecare locuitor al planetei și ne vor schimba modul în care trăim sau producem.
De aceea se ridică întrebarea cât de importantă este calitatea rețelei pe care dorești să o dezvolți pentru aplicațiile companiei tale în viitor? Și ce este mai important? Să acoperi necesarul pentru un orizont scurt de timp, să investești pentru technologiile care sunt acum disponibile? Sau să investești într-o rețea care să fie pregătită pentru evoluții pe termen lung?
Este evident că provocările globale de tehnologii noi vin din ce în ce mai repede. Deja se vorbește de 6G, se lucrează la nivel de experți care definesc cum va arăta 6G, dar sunt și alte tehnologii noi pe care nu le cunoaștem încă, nu au fost definite dar vor veni, pentru că totul se petrece la nivel global plecând în majoritatea lor din vestul Statelor Unite, și sunt adoptate rapid din cauza globalizării și nu pot fi oprite. De aceea decizia de a avea o rețea pregătită pentru aceste provocări este o decizie locală, o decizie care nu investește doar pentru a fi aliniată cu tehnologiile de astăzi, dar care să ia în considerare și tehnologiile care vor veni mâine. Trebuie luate decizii care să sprijine instalarea unor rețele de fibră optică de mare densitate, cu fibră și materiale de calitate, care să fie pregătite pentru a conecta antenele de 5G și apoi de 6G, de 7G, a rețelelor industriale, a orașelor inteligente sau gospodăriilor inteligente.
Motivul tehnic pentru ca o rețea să fie de calitate nu este doar viteza, dar și low latency (timpul de răspuns), am văzut că este o condiție critică pentru 5G, și de asemenea ne așteptăm ca tehnologii viitoare să ceară și o simetrie mai bună între upload și download, deci în orice caz fibra trebuie să fie de calitate pentru că nu mai putem accepta acum întreruperi, întârzieri sau calitate redusă a serviciilor oferite.
Suntem cu toții de acord că a oferi servicii de calitate nu este neapărat ușor. Este nevoie de acele componente corecte și de calitate care să reziste peste ani, pentru că timpul în care se construiește o rețea este diferit față de viteza cu care evoluează tehnologiile. Deciziile de azi vor evita surprizele de mâine, și aici vorbim de responsabilități locale.
În Prysmian putem dezvolta aceste rețele de fibră optică, suntem conștienți de provocări, avem o strategie în aceeași direcție cu România și Europa.
Club IT&C: Există și alte intenții de investiție în România, în plus față de fabrica de la Slatina?
Cristian Gheorghe: Procesul de schimbare în Prysmian România poate nu este vizibil la nivel macro, dar este foarte dinamic și provocator. Cablurile fabricate la Slatina sunt vândute către toți operatorii de telecomunicații majori din Europa, astfel că suntem conectați continuu la dinamica de transformare a rețelelor de telecomunicații. Iar acesta este un alt mare beneficiu al României digitale, de a avea acces la soluțiile folosite în Europa și de a le alege pe acelea care corespund cel mai bine condițiilor locale. Și clienții noștri știu deja asta!
Anual sunt sute de cabluri noi, materiale și soluții care se dezvoltă la Slatina, cele mai multe sunt deja instalate în rețelele de telecomunicații.
Deci răspunsul la investițiile din România ale grupului Prysmian este puțin mai nuanțat, pentru că în afară de mașinile noi care se aduc pentru a crește capacitatea de producție, eu consider că sunt importante, atât transferul de know how, cât și programele de angajare și pregătire ale tinerilor talentați din facultăți de profil, acestea sunt alt fel de investiții, cel puțin la fel de valoroase.
Am spus cu altă ocazie, și cred că e important să repet că orice produs fabricat și cumpărat în România, mai ales de o companie din high-tech, nu întoarce statului român doar taxe și impozite, dar și investiții în educație și programe de responsabilitate socială, și nu în ultimul rând un conținut redus de CO2 datorat distanței față de destinația finală.
