Cetățeni din toată lumea sunt de părere că guvernele din țările lor sunt principalele responsabile pentru combaterea schimbărilor climatice (54%), urmate de ONU (40%), potrivit unui nou studiu al Vodafone Institute și realizat de Kantar, care a cuprins 17.000 de oameni din 17 țări, printre care și România. Iar digitalizarea este considerată de cei mai mulți o soluție pentru atingerea obiectivelor climatice, așa cum au menționat aproape 65% dintre cei intervievați, rată similară și în rândul cetățenilor români.
Companiile și persoanele fizice sunt considerate la fel de responsabile, alături de guverne, în proporție de 39%, pentru combaterea schimbărilor climatice, urmate de organisme supranaționale precum Uniunea Europeană sau cea Africană (33%) și ONG-urile (30%) (întrebare cu alegere multiplă).
Mai mult de jumătate dintre cei chestionați sunt de acord că guvernul lor are voința (58%), abilitățile (58%) și capacitatea (59%) de a aborda schimbările climatice. În majoritatea țărilor, procentele pentru cele trei categorii sunt aliniate, similar și în România, unde peste 40% sunt de acord cu asta. O discrepanță între voința și capacitatea de a aborda schimbările climatice poate fi observată în Brazilia și SUA: cetățenii brazilieni spun că guvernul lor are mai multă capacitate (60%), dar mai puțină voință (45%), la fel și SUA, cu 65% capacitate și doar 54% voință. Există o divizare între țările europene: de exemplu, doar 49% dintre francezi spun că guvernul lor are voință, deși mai mulți cred în capacitatea lui (59%), în timp ce suedezii văd o voință mai mare (61%), dar o capacitate mai mică (50%) a guvernului lor.
În medie, 80% cred că reglementările și măsurile guvernamentale stricte sunt inevitabile pentru atenuarea schimbărilor climatice, procent similar și în rândul românilor. Rate ridicate de aprobare pot fi găsite și în China (93%), India (93%) și Kenya (91%). În schimb, în SUA, doar 62% cred în astfel de reglementări, iar cea mai scăzută rată europeană o găsim în Slovenia (70%), urmată de Germania și Spania (ambele 71%). În toate țările chestionate, primele trei domenii care trebuie să fie o prioritare pentru guvern atunci când dezvoltă astfel de reglementări stricte sunt industria (34%), agricultura verde (32%) și protejarea biodiversității (32%).
Aproape 85% dintre toți participanții la studiu spun că guvernul ar trebui să investească mai mult în combaterea schimbărilor climatice, Kenya (96%) și Brazilia (94%) sunt în fruntea listei, iar SUA (67%) și Suedia (61%) se poziționează în partea de jos. În general, toate țările consideră că există o responsabilitate comună în privința costurilor, împărțită între stat, economie și cetățeni, idee susținută de 45% dintre participanți. În România, 38% dintre cetățeni cred că aceste costuri trebuie împărțite între cele trei entități, pe când un procent similar, de 34%, sunt de părere că trebuie să fie în responsabilitatea statului.
Întrebați despre voința individuală de a plăti mai mult pentru alternative durabile, 86% dintre kenyeni și 88% dintre locuitorii din India sunt de acord, în timp ce doar 61% dintre germani și 57% dintre americanii americani cred în această măsură. În România, procentul este la mijloc, cu peste 75% dintre români care ar fi de acord să plătească pentru alternative durabile.
În ceea ce privește rolul digitalizării, 64% sunt încrezători că aceasta este o pârghie cheie în atenuarea schimbărilor climatice. În India, fiecare al treilea participant la studiu, iar în Egipt și Kenya, fiecare al patrulea, susține chiar că digitalizarea este cea mai importantă soluție. În țările europene, există o mare încredere din partea majorității țărilor că digitalizarea este esențială în combaterea schimbărilor climatice. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Italia (70%), România (64%) și Spania (62%).
Raportul complet poate fi consultat aici.
