Criza globală a semiconductoarelor a avut deja un impact negativ major asupra multor producători europeni de echipamente şi soluţii IT care se bazează pe componentele fabricate în Orientul Îndepărtat. Un studiu publicat de Banca Centrală Europeană (ECB) cu zece luni în urmă a descoperit zone de gâtuire severă în mai multe industrii producătoare cheie care se bazează la greu pe semiconductoare. De exemplu, conform studiului, industria vehicolelor cu motor din Europa a fost dramatic afectată de lipsa semiconductoarelor.
Conform ECB, în primul trimestru al anului 2021 producţia globală de vehicole pentru pasageri a scăzut cu aproape 1,3 milioane bucăţi, corespunzând unei scăderi de 11,3% faţă de ultimul trimestru din 2021 şi unei scăderi de 2,9% a întregului nivel de producţie faţă de întreg anul 2019. De asemenea, problemele de natură geopolitică au condus la o situaţie în care, actualmente, Europa riscă să cadă în spatele curbei de avânt tehnologic, curbă dominată de China, care şi-a intensificat investiţiile în înaltă tehnologie ca urmare a sancţiunilor impuse de Statele Unite.
În acest sens, Gartner a publicat, la finele anului trecut, un studiu care arată că printre principalii cumpărători de semiconductoare din lume se numără Apple şi Samsung, care sunt urmaţi de chinezii de la Lenovo. Top cinci cumpărători este completat de conglomeratul chinezesc BBK Electronics şi de Dell. Per ansamblu, aceste cinci companii reprezintă mai bine de 32% din totalul achiziţiilor de semiconductoare.
Căutând o ieşire din acestă situaţie deloc încurajatoare, conform principiului de suveranitate digitală, Comisia Europeană a propus recent un document, intitulat European Chips Act, în vederea încurajării dezvoltării unui sector europeam de producţie semiconductori, de la cercetare la producţie şi asigurarea unui lanţ solid de aprovizionare-desfacere. Conform documentului, Comisia Europeană intenţionează să mobilizeze în acest scop peste 43 miliarde euro în investiţii publice şi private, şi să stabilească măsuri de prevenire, pregătire, anticipare şi răspuns rapid la oricare fenomene disruptive viitoare.
Propunerea se bazează pe trei principii esenţiale. Primul este reprezentat de o iniţiativă botezată Chips for Europe, de atragere de resurse de la Uniunea Europeană, statele membre şi ţări terţe asociate programelor UE existente, precum şi din sectorul privat. Iniţiativa are ca scop disponibilizarea unor fonduri în volum de 11 miliarde euro pentru întărirea cercetării, dezvoltării şi inovării deja existente la nivel european.
Al doilea principiu acoperă zona de investiţii şi capacităţi sporite de producţie pentru asigurarea aprovizionării cu semiconductoare. În acest sens, Comisia Europeană a înfiinţat un fond, Chips Fund, pentru facilitarea accesului la finanţări pentru firmele de tip start-up, în scopul ajutorării lor pentru a-şi maturiza inovaţiile şi pentru a atrage investitori.
Al treilea principiu fundamental acoperă ceea ce Comisia Europeană descrie ca fiind un “mecanism de coordonare” între statele membre şi Comisie pentru monitorizarea furnizării de semiconductori, estimarea cererii şi anticiparea lipsurilor.
