Botezat LUMI, cel mai puternic supercomputer din Europa a fost lansat recent în Finlanda, pe locul unei foste fabrici de hârtie. Locaţia a fost special aleasă pentru ca supercomputerul să fie una din unităţile HPC cele mai prietenoase cu mediul din lume.
LUMI este deţinut şi creat de iniţiativa European High-Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU), având în spate Uniunea Europeană, iar proiectul de construire a lui a costat peste 200 milioane Euro. Jumătate din fondurile proiectului au provenit de la Uniunea Europeană, restul provenind din contribuţii ale ţărilor europene, printre acestea numărându-se Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Norvegia, Polonia, Suedia şi Elveţia.
Resursele de procesare ale noului supercomputer vor fi disponibilizate pentru cercetători din întreaga Europă în scop de accelerare a obţinerii de rezultate ştiinţifice valoroase în domenii precum schimbările climatice, medicină, inteligenţă artificială şi quantum computing. Circa 20% din capacitatea de procesare date va fi rezervată firmelor mici şi mijlocii, precum şi firmelor industriale.
„Existenţa unei astfel de infrastructuri de cercetare are sens doar în condiţiile unei colaborări extinse între diverse entităţi,” a declarat Anders Dam Jensen, director executiv al EuroHPC JU, cu ocazia lansării oficiale. „Prin aceasta, colaborarea deschisă de către consorţiul LUMI al EuroHPC reprezintă un efort de pionierat în scopul întăririi comptetivităţii europene şi a suveranităţii digitale, dar şi al promovării colaborării globale în domeniul cercetării.”
LUMI este prevăzut a avea performanţe de vârf de peste 550 petaflops pe secundă, ceea ce îl face cel mai rapid supercomputer din Europa şi al treilea din lume. Echipamentul şi-a asigurat deja locul trei în lista Green 500 a supercomputerelor eficiente energetic din lume, datorită faptului că este alimentat cu energie regenerabilă, iar căldura rezultată în urma operaţiunilor va acoperi 20% din nevoile de încălzire ale localităţii finlandeze Kajanni, locaţia supercomputerului. Prin aceasta, spun autorităţile locale, amprenta generală de carbon locală va deveni negativă, ceea ce va însemna un impact pozitiv semnificativ asupra mediului.
