Două din trei companii europene intenționează să-și transfere unele dintre activitățile de business din China în alte state, iar țări asiatice „occidentalizate”, precum India, Japonia, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan și Indonezia, sunt vizate a deveni piețe principale în locul Chinei. Aceasta este principala concluzie a studiului „Deglobalization Tendencies”, realizat anul trecut, de compania de consultanță în management Horváth, cu patru decenii de experiență internațională, activă și în România, din 2005.
Majoritatea respondenților în cadrul studiului afirmă că se vor concentra pe valorificarea unor oportunități de creștere a business-ului în primul rând în Europa (66%), apoi în Asia (47%), America de Nord (37%) și America de Sud (33%), în timp ce perspectiva asupra piețelor din afara Europei devine din ce în ce mai critică. Astfel, 80% dintre manageri și investitori văd drept un aspect negativ dependența de piețe „străine”, 77% consideră că aceste piețe ridică probleme privind managementul riscurilor, iar 78% constată că aceste piețe non-europene le-au cauzat dificultăți privind lanțurile de aprovizionare.
Pe fondul acestor motive de îngrijorare, poziția Chinei drept „fabrică a lumii” este pusă la îndoială: 62% dintre companiile europene au planuri foarte clare de relocare din această țară, dar 54% au planuri similare și în privința relocării din SUA. 85% dintre respondenți apreciază costul conformității cu cerințele de reglementare locale pe piețele externe, în special China și SUA, ca fiind foarte mare.
În locul globalizării, companiile își propun „localizarea” lanțurilor valorice (de la producție la vânzare), ceea ce s-ar traduce prin „producție în China pentru piața chineză sau producție în Europa pentru piața europeană”. Regionalizarea business-urilor are în vedere în principal activitățile legate de logistică (52%), producție (51%), vânzări (40%) și achiziții (37%). Diversificarea în creștere în privința achizițiilor (din două sau mai multe surse) și siguranța capacităților de livrare a companiilor se află în creștere pe agenda managementului.
Studiul Horváth arată că 71% dintre respondenți plănuiesc să dezvolte business-urile pe alte piețe și țări, pentru anumite părți din lanțul lor valoric, iar în alegerea acestor piețe contează cel mai mult: stabilitatea politică (56%), securitatea aprovizionării (54%) și sustenabilitatea (53%).
Așteptarea managerilor este că vor profita de relocarea activităților în țările din estul Europei datorită costurilor mai mici. Pentru România, reprezentanții Horváth văd deglobalizarea ca o oportunitate, țara noastră având posibilitatea să devină un centru important pentru Europa și pentru investiții noi. Acest lucru poate fi observat şi din nivelul investiţiilor directe record în 2022, de peste 11 miliarde de EUR, de aproape 4 ori mai mult faţă de 2020.
În ceea ce privește viitorul globalizării, 27% dintre respondenți consideră că acest fenomen va continua în cadrul unor blocuri comerciale, 19% dintre aceștia cred că va fi greu de împăcat globalizarea cu sustenabilitatea pe termen lung, 17% se așteaptă ca, în viitor, să scadă gradul de globalizare, iar 15% că aceasta se va reîntoarce la nivelurile de dinaintea crizei Covid, în următorii ani.
Studiul Horváth, intitulat „Deglobalization Tendencies”, a fost realizat, anul trecut, prin chestionarea a 150 de top manageri din toate industriile, din 6 piețe europene principale: Germania, Franța, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie. Managerii intervievați lucrează pentru companii cu vânzări anuale de cel puțin 200 de milioane de euro.
