Conceptul edge computing este simplu. Capacitățile de calcul și stocare sunt în apropierea dispozitivelor, aplicațiilor și utilizatorilor care generează și consumă datele. Odată cu creșterea 5G, cererea de edge computing se va accelera.
Cererea pentru latență scăzută continuă să crească, propulsată de tehnologii precum IoT, AI/ML și AR/VR/MR. Deși reducerea latenței, a costurilor cu lățimea de bandă și a rezilienței rețelei sunt factori cheie, un motiv subestimat, dar foarte important, este respectarea politicilor de confidențialitate și guvernanță a datelor, care interzic transferul de date sensibile către serverele cloud centrale pentru procesare.
În loc să se bazeze pe centre de date cloud îndepărtate, edge computing optimizează utilizarea broadband și reduce costurile de latență prin procesarea datelor, asigurând că utilizatorii finali au o experiență pozitivă cu aplicații rapide și disponibile.
Este important ca organizațiile să înțeleagă edge computing, încotro se îndreaptă și aducă o strategie pregătită pentru viitor.
Simplificarea managementului arhitecturilor distribuite
Primele implementări edge computing au fost cloud hibrid personalizat cu aplicații și baze de date pe servere on-prem susținute de back-end cloud. De obicei, un sistem rudimentar de transfer de fișiere batch era responsabil pentru transferul dintre cloud și serverele locale.
Pe lângă costurile de capital (CapEx), costurile operaționale (OpEx) ale gestionării serverelor la nivel local pot fi descurajante. Cu sistemul de transfer de fișiere batch, aplicațiile și serviciile edge ar putea să nu mai aibă date învechite. Plus că sunt cazuri în care găzduirea unui rack de server la nivel local nu este practică (spațiu limită, putere, răcire etc).
Pentru limita influența OpEx și CapEx, următoarea generație edge computing ar trebui să profite de ofertele de infrastructură administrată de furnizorii de cloud. Principalii jucători din această piață pot reduce semnificativ cheltuielile operaționale pentru gestionarea serverelor distribuite.
Cloud-edge-urile pot stoca și calcula în numele mai multor locații locale, reducând costurile de infrastructură, oferind și acces cu latență redusă la date. În plus, implementările de edge computing pot valorifica lățimea de bandă mare și capacitățile de latență ultra-scăzută ale rețelelor de acces 5G cu rețele 5G private gestionate.
Deoarece edge computing se referă la distribuirea stocării și procesării datelor, fiecare strategie edge trebuie să ia în considerare platforma de date. Va trebui determinat dacă și cum baza de date se poate adapta nevoilor arhitecturii distribuite.
Strategii edge pentru viitor
Într-o arhitectură distribuită, stocarea și procesarea datelor pot avea loc în mai multe niveluri: la centrele de date din cloud, în cloud-edge și la nivelul client/dispozitiv. În ultimul caz, dispozitivul ar putea fi un mobil, un desktop sau hardware personalizat. De la cloud la client, fiecare nivel oferă garanții mai mari de disponibilitate a serviciului și de receptivitate față de nivelul anterior. Colocarea bazei de date cu aplicația de pe dispozitiv ar garanta cel mai înalt nivel de disponibilitate și receptivitate, fără a se baza pe conectivitatea la rețea.
Un aspect cheie al bazelor de date distribuite este capacitatea de a menține datele consistente și sincronizate între aceste diferite niveluri, în funcție de disponibilitatea rețelei. Sincronizarea datelor nu se referă la transferul în bloc sau duplicarea datelor pe aceste insule distribuite. Este capacitatea de a transfera doar subsetul relevant de date la scară, într-o manieră care este rezistentă la întreruperile rețelei.
Provocările guvernanței datelor sunt accentuate într-un mediu distribuit și trebuie să fie un aspect cheie într-o strategie de vârf. De exemplu, platforma de date ar trebui să poată facilita implementarea politicilor de păstrare a datelor până la nivelul dispozitivului.
