Potrivit unui studiu realizat de compania Dynata, pe un eșantion de 1.000 de adulți români, reprezentativ după gen, vârstă și distribuție geografică, digital banking-ul se bucură tot mai multă încredere printre români, indiferent că e vorba de GenZ, Mileniali, GenX sau Baby boomers.
Astfel, 39% dintre respondenți au declarat că preferă să folosească băncile digitale, în primul rând pentru flexibilitate (26%) și pentru controlul sporit asupra propriilor fonduri (13%). Doar 4% dintre respondenți au indicat că preferă băncile cu prezență fizică deoarece au mai multă încredere în acestea decât în băncile digitale. De asemenea, 9% dintre respondenți au spus că preferă băncile cu prezență fizică deoarece pot cere sfatul unui consultant.
Diferențe există și la nivelul comunităților regionale. Cei mai mari susținători ai băncilor digitale sunt rezidenții din vestul țării (49%), în timp ce în sudul țării (Muntenia), modelul mixt de bancă cu prezență fizică, dublată de o aplicație de digital banking, este mai popular (44%). Locuitorii din nord-vestul țării sunt fani ai modelului clasic de banking la ghișeu (15%), în timp ce, la polul opus, bucureștenii și locuitorii din Ilfov sunt cei mai mari opozanți ai acestui model (5%).
Milenialii au cel puțin două conturi bancare
Cei mai mulți români (42%) au două conturi bancare, dar campioni în această secțiune sunt milenialii (53%). GenX se remarcă prin numărul mai mare de conturi bancare – 28% declară că au între 3-5 conturi bancare.
Doar 3% dintre respondenți spun că nu au niciun cont bancar, iar procentul este identic atât în rândul femeilor, cât și printre bărbați. Cei mai mulți consumatori care nu au niciun cont bancar se regăsesc printre reprezentanții GenZ (8%), un procent superior mediei naționale, în timp ce la segmentul de vârstă 35-44 de ani a fost identificat cel mai mic procent de răspunsuri „niciun cont bancar” (0,9%).
Banca din smartphone: alegerea a 48% dintre reprezentanții Generației Z
Unul din doi români din Generația Z preferă banca din smartphone celei cu prezență fizică. 35% dintre aceștia consideră că este preferabilă banca digitală deoarece oferă mai multă flexibilitate, iar 13% pentru controlul sporit asupra banilor. Preferința față de digital banking este mult mai evidentă în rândul generațiilor Z, Mileniali și parțial GenX, cu procente care variază între 45% și 50%. Respondenții cu vârste peste 45 de ani sunt în favoarea unei soluții mixte – serviciile bancare clasice combinate cu o aplicație de digital banking (cea mai mare valoare, 49%, se remarcă la categoria de vârstă 55-64 de ani).
Aplicațiile și băncile digitale ajută la o mai bună monitorizare a cheltuielilor. Asta e inclusiv pe placul generației Baby Boom
Aproape opt români din zece (78%) cred că ținerea unei evidențe a cheltuielilor îi poate ajuta să își gestioneze mai bine bugetele personale. 41% fac deja asta acest lucru și apelează la aplicații și la instrumente de digital banking pentru a-și urmări cheltuielile. Totuși, 15% dintre respondenți susțin că nu își monitorizează cheltuielile, fie pentru că nu cred că astfel și-ar îmbunătăți situația financiară (10%), fie pentru că își propun să reducă achizițiile (5%), fără a le mai urmări.
Generația Z și Milenialii recurg la tehnologie pentru a face mai ușoară monitorizarea bugetelor personale. Cea mai mare rată de utilizare (50%) se observă în rândul categoriei de vârstă 25-34 de ani. Pe măsură ce înaintează în vârstă, românii preferă să calculeze manual bugetul personal, pe hârtie (18% pentru GenX și 20% pentru generația Baby Boom). Deoarece au unele dintre cele mai mici venituri din țară, consumatorii de peste 65 de ani, care sunt pensionari, arată și cel mai ridicat nivel de scepticism (21%) față de ideea îmbunătățirii situației financiare personale prin utilizarea unor instrumente de analiză a cheltuielilor.
Diferențe există și între comunitățile din diferitele regiuni ale țării. Rezidenții din centru și Oltenia preferă tehnologia pentru a-și urmări bugetele personale (43% dintre respondenții din fiecare regiune), iar 23% dintre rezidenții din nord-vestul țării preferă varianta clasică, pe hârtie. Tot în Oltenia se înregistrează și cel mai mare procent de respondenți care sunt deschiși să apeleze la instrumente de analiză în detaliu a cheltuielilor, în această perioadă de dificultăți economice (27%). În schimb, pentru locuitorii din vestul țării, monitorizarea cheltuielilor nu reprezintă nici o modalitate de a le reduce, nici de a-și îmbunătăți situația financiară (21%).
