România are potențialul să ajungă una dintre cele mai digitalizate țări din regiune, în condițiile în care 50% din sate pot deveni inteligente până în 2030, potrivit estimărilor Asociației Române pentru Smart City (ARSC). Rata de digitalizare depinde de mai mulți factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităților locale, accesul la finanțare și gradul de adopție a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale necesare.
Astfel, peste 140 de comune din România au în curs de implementare mai mult de 220 de inițiative smart village, printre care școli cu sisteme de învățământ la distanță, primării digitalizate, transport public și colectare a deșeurilor.
După ce primele proiecte destinate orașelor inteligente (smart city) au apărut în 2016, tranziția către comunitățile inteligente a cuprins mai multe zone din țară. În prezent aceste proiecte sunt tot mai des întâlnite în mediul rural, în condițiile în care conceptul de sate inteligente (smart village) a luat amploare în Europa în ultimii ani, iar România are un potențial major. Progresele în infrastructura digitală și creșterea accesului la tehnologie, cu aproape 7 din 10 gospodării din mediul rural conectate la internet, au contribuit la această evoluție.
„Când vorbim despre sate inteligente exemplul care ne vine cel mai rapid în minte este Ciugud, însă desigur că există multe alte forme de smart village și sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural. România a început să se alinieze la această tendință europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs și va depinde de mai mulți factori, precum: implicarea autorităților locale, accesul la finanțare, gradul de adopție a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale minim necesare atât la nivelul personalului autorităților publice cât și la nivelul societății – a celor care, în cele din urmă, fac parte din ‘comunitățile inteligente’. Cu eforturi susținute și investiții adecvate, este posibil ca un procent semnificativ din comunele din România să devină inteligente până în 2030. Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele țării, ținând cont că în acest moment sunt mai mult de 220 de inițiative în peste 140 de comune”, a declarat Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC.
Cum ar arăta un sat inteligent în România: facilități care pot fi implementate
Proiectele de smart village sunt cele din: școli – sisteme de învățământ la distanță, biblioteci digitale și programe educaționale adaptative bazate pe inteligență artificială (AI); administrația locală – servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relației cu cetățenii și companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgență; infrastructură – iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deșeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă – sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producției agricole cu cea de energie alternativă pe același teren.
Dimensiunile reduse ale comunelor pot fi un avantaj în implementarea de soluții inteligente, dar în același timp există o reticență mai ridicată în rândul populației rurale față de digitalizare. Cu toate acestea, comunitățile mai mici pot beneficia de o agilitate mai mare în implementarea tehnologiei și pot crea legături strânse între locuitori pentru a sprijini proiectele smart village.
„Nu există o limită de tehnologizare pe care o localitate trebuie să o atingă pentru a fi considerată smart. A transforma un sat într-un sat inteligent este despre modul în care tehnologia este implementată și integrată pentru a îndeplini obiectivele strategice și pentru a răspunde nevoilor comunității. A fi smart nu înseamnă doar tehnologie, este și despre utilizarea inteligentă a acesteia pentru a îmbunătăți eficiența, durabilitatea și calitatea vieții. Este totodată și despre competențele digitale ale cetățenilor”, a declarat Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC.
Bani europeni pentru sate inteligente
Cu toate că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României nu are o linie bugetară dedicată conceptului de “Smart Village”, multe dintre componentele sale se aliniază direct cu domeniile care fac parte din ceea ce înseamnă un proiect de “sat inteligent”.
Pe lângă fondurile PNRR, România are la dispoziție și fondurile de coeziune, în actualul exercițiu financiar, unde sunt aproape 30 de miliarde de euro. Acești bani sunt mult mai clar repartizați, pe anumite domenii, inclusiv Programul Operațional Regional gestionat de cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională.
Totodată, ARSC a lansat serviciul de finanțare Smart Finance, prin care autoritățile locale pot obține fonduri europene și guvernamentale pentru digitalizarea și modernizarea localităților. Prin acest serviciu, autoritățile locale au acces la o gamă completă de servicii, de la identificarea surselor de finanțare până la asistență tehnică post-implementare în comunitățile lor.
Modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, îmbunătățirea gestionării deșeurilor, tranziția spre surse de energie regenerabile sau digitalizarea serviciilor publice sunt doar câteva direcții prin care se pot atrage fonduri nerambursabile. Drept urmare, comunitățile locale pot beneficia de multiple oportunități de finanțare pentru a dezvolta astfel de proiecte, care să le aducă în era digitală, să le facă mai reziliente, mai durabile și, în final, mai inteligente.
Printre tehnologiile care contribuie la tranziția către comunități inteligente pot fi enumerate:
● Senzori IoT: monitorizare, începând de la trafic, până la calitatea aerului.
● Sisteme de gestionare a energiei: panouri solare inteligente, rețele de distribuție inteligente.
● 5G: pentru o conectivitate rapidă și eficientă.
● Platforme de ticketing digital: aplicații mobile pentru transportul public.
● Camere de supraveghere cu AI: pentru securitate și gestionarea traficului.
● Telemedicină: aplicații și dispozitive pentru consultări la distanță.
● Big Data: Centre de date pentru analiza și optimizarea serviciilor publice.
La nivel național, sunt peste 1.000 de proiecte și inițiative Smart City și Smart Village dezvoltate din 2016 până în prezent.
