Un recent studiu efectuat de firma LexisNexis arată, oarecum surprinzător, că în vreme ce angajaţii firmelor abia aşteaptă ca inteligenţa artificială să le preia sarcinile repetitive, directorii sunt mai prudenţi în privinţa implementării acestei tehnologii şi a impactului ei asupra locurilor de muncă.
Circa 86% din angajaţii intevievaţi de companie pentru raportul Future of work report 2024 au declarat că sunt dornici să apeleze la generative AI (GenAI) în cadrul muncii lor. Atitudinile negative legate de inteligenţa artificială au fost adesea generate de teama de pierderea locului de muncă şi de îngrijorarea că o astfel de tehnologie este accesibilă doar oamenilor cu abilităţi specializate.
Studiul a descoperit că 70% dintre angajaţi utilizează deja sau intenţionează să utilizeze GenAI în scopuri personale şi un procent similar (68%) îl utilizează deja sau intenţionează să îl utilizeze la locul de muncă
Cea mai frecventă utilizare a GenAI a fost pentru creşterea eficienţei, urmată fiind de sintetizarea de conţinut, realizarea de cercetări şi îmbunătăţirea calităţii muncii. Pe această listă se regăsesc, de asemenea, şi înţelegerea de concepte noi, elaborarea de documente şi scrierea de mesaje e-mail.
În acelaşi timp, nouă din zece intervievaţi au recunoscut că au nevoie de instruire specializată ca să poată ţine pasul cu tehnologia. Pe lista abilităţilor socotite ca necesare se află gândirea critică şi rezolvarea de probleme, analiza datelor şi interpretarea lor, adaptabilitatea şi flexibilitate, dar şi creativitatea şi inovaţia. Au fost menţionate şi abilităţi tehnice precum codificarea, comunicarea şi talentele interpersonale.
Într-o perioadă similară, un alt studiu efectuat cu participarea a peste o mie de lideri de afaceri pentru compania Orgvue a descoperit că, în ciuda faptului că investesc rapid în unelte AI, persoanele cu răspundere managerială îşi exprimă o serie de îngijorări legate de noua tehnologie.
Intitulat Human-first, machine enhanced: the role of AI in workforce transformation, raportul Orgvue arată că liderii de afaceri au investit în majoritatea lor în 2023 în instrumente precum GenAI, machine learning, RPA sau altă formă de inteligenţă artificială. Mai bine de două treimi dintre respondenţi au declarat că AI reprezintă un motor principal de antrenare a transformării locurilor de muncă în următorii trei ani, dar, în acelaşi timp, au spus că cele mai mari bariere în pregătirea forţei de muncă pentru AI sunt reprezentate de lipsa de experienţă organizaţională şi lipsa de reglementări legate de implementarea AI la locul de muncă.
De aceea, poate nu apare ca surprinzător faptul că 93% din liderii de afaceri care au răspuns studiului consideră că este încă neclar cum AI va afecta forţa de muncă, nu ştiu cum vor gestiona dezvoltările IA pentru optimizarea folosirii tehnologiei şi sunt marcaţi de un sentiment de responsabilitate în privinţa protejării forţei de muncă în privinţa redundanţelor înainte de adoptarea IA.
Aproape jumătate din liderii de afaceri respondenţi (41%) cred că AI va genera un fenomen disruptiv extins în cadrul forţei de muncă, iar un procent similar (40%) se tem că AI va ajunge în cele din urmă să înlocuiască forţa de muncă umană.
