Planul Național pentru Energie și Climă al României lasă comunitățile și cetățenii în afara tranziției energetice: fără cadru legal, fără sprijin, fără ținte!
Până în iunie 2024, statele membre UE trebuie să își prezinte Planurile Naționale pentru Energie și Climă (PNIESC) în formele revizuite și finale. Planul la care România a lucrat până acum are probleme serioase, iar Ministerul Energiei nu dă semne că este interesat să implementeze recomandările Comisiei Europene de a susține participarea cetățenilor la tranziția energetică prin crearea de comunități de energie. Analiza recentă a Coaliției Europene „Community Power”, care a examinat planul României, a punctat lipsa măsurilor de sprijin pentru energia produsă de comunități.
Comunitățile de energie sunt una dintre soluțiile fezabile pentru tranziția energetică, pentru că presupun colaborarea dintre cetățeni, administrații publice locale, IMM-uri și alte organizații pentru a genera, gestiona și consuma energie în mod colectiv.
La fel ca în cazul prosumatorilor, al căror număr a crescut vertiginos în doar câțiva ani, comunitățile de energie au potențialul să schimbe o parte a sectorului energetic din România și, în același timp, să rezolve probleme dificile, precum cele legate de sărăcie energetică și poluare. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca statul să creeze un cadru legal favorabil acestui tip de asociere și, în același timp, să sprijine, inclusiv financiar, dezvoltarea comunităților.
De altfel, această direcție este încurajată și la nivel european, România primind deja semnale din partea Comisiei Europene. Pentru a demonstra că vrea să meargă pe traseul decarbonării și descentralizării sectorului energetic, România trebuie să își stabilească ținte clare pentru energia produsă de comunități în Planul Național pentru Energie și Climă (PNIESC).
Analiza Coaliției Europene „Community Power” indică următoarele probleme grave pentru prima versiune a planului depus de România la finalul anului 2023:
• Nu a fost creat într-o manieră transparentă, nu s-a bazat pe participarea publicului și a societății civile.
• Nu a abordat obstacole în calea înființării și funcționării comunităților de energie, nu a inclus politici specifice și măsuri necesare pentru a crea un cadru favorabil comunităților de energie.
• Nu cuprinde obiective și ținte clare pentru comunitățile de energie, nu demonstrează angajamentul față de promovarea și dezvoltarea surselor de energie regenerabilă la nivel de comunitate.
• Cuprinde extinderea semnificativă a infrastructurii pentru combustibili fosili.
România poate învăța din exemplele bune ale altor state UE. Lituania și-a stabilit pentru 2030 ca 0,473% din producția totală de energie să provină în mod specific din comunitățile de energie regenerabilă, iar Spania a inclus un obiectiv de consum individual și autoconsum de 19GW, precum și o măsură specifică cu obiective bine definite pentru comunitățile energetice.
Este necesar ca și România să își ia astfel de angajamente în Planul Național pentru Energie și Climă, pe care trebuie să-l finalizeze până în iunie 2024. Autoritățile locale și cetățenii vor comunități de energie, iar Ministerul Energiei trebuie să țină cont de acest lucru în elaborarea PNIESC.
„Cerem Ministerului Energiei să includă în versiunea finală a Planul Național pentru Energie și Climă ținte curajoase pentru energia produsă de cetățeni și comunități. Cunoaștem zeci de inițiative în țară care așteaptă clarificarea cadrului legal și sprijin concret și vor să vadă un semnal ferm din partea autorităților centrale. România continuă să viseze la planuri de miliarde de euro investiți în combustibili fosili sau în nuclear, în loc să deblocheze tranziția prin descentralizarea sectorului energetic, mult mai ieftină și mai eficientă. Cetățenii și comunitățile vor să producă energie curată la nivel local”, a declarat Andrei Crăciun, campaigner Greenpeace România.
