Un organism consultativ al Națiunilor Unite (ONU) privind inteligența artificială (AI) îndeamnă guvernele să colaboreze la crearea unei „arhitecturi incluzive și distribuite la nivel global” care să guverneze utilizarea tehnologiei. Înființat oficial în octombrie 2023 pentru a analiza guvernanța internațională a tehnologiei, Organismul consultativ la nivel înalt al ONU pentru A Ia publicat un raport care prezintă planul său pentru abordarea riscurilor legate de AI și modul în care potențialul de transformare al tehnologiei poate fi împărtășit la nivel global.
„Imperativul guvernării globale, în special, este de necontestat”, se spune în rezumatul executiv. „Materiile prime ale AI, de la minerale critice până la date de antrenament, sunt obținute la nivel global. AI de uz general, implementat peste granițe, generează numeroase aplicații la nivel global. Dezvoltarea accelerată a AI concentrează puterea și bogăția la scară globală, cu implicații geopolitice și geo-economice. Mai mult, nimeni nu înțelege în prezent toate funcționalitățile interioare ale AI suficient pentru a-și controla pe deplin rezultatele sau pentru a prezice evoluția acesteia. Nici factorii de decizie nu sunt trași la răspundere pentru dezvoltarea, implementarea sau utilizarea sistemelor pe care nu le înțeleg. Între timp, răspândirile negative și impacturile în aval care rezultă din astfel de decizii sunt, de asemenea, probabil să fie globale.”
Acesta a adăugat că, deși guvernele naționale și organizațiile regionale vor fi esențiale pentru controlul utilizării AI, „însăși natura tehnologiei în sine – transfrontalieră ca structură și aplicare – necesită o abordare globală”. Prin urmare, organismul consultativ a făcut o serie de recomandări pentru a aborda lacunele actuale în aranjamentele de guvernare a AI și „face apel la toate guvernele și părțile interesate” să încurajeze dezvoltarea și protecția drepturilor omului.
Aceste recomandări includ crearea unui grup științific internațional independent pentru AI, care ar trebui să fie alcătuit din diverși experți multidisciplinari în domeniu, care servesc în calitate personală pe bază de voluntariat, și lansarea unui dialog bianual interguvernamental și multi-părți interesate privind politicile.
Potrivit lui Wendy Hall – un profesor regius de informatică la Universitatea din Southampton și singurul expert britanic al Corpului consultativ – eforturile globale actuale de a stabili guvernanța AI sunt insuficiente. „Observam deja impactul descoperirilor AI în sănătate, control energetic, producție alimentară și educație”, a spus ea. „Inteligentei artificiale trebuie lăsată să se dezvolte pentru binele umanității – dar, fără guvernare, are potențialul de a evolua în moduri care ar fi dăunătoare societății. Cel puțin, sperăm că acest raport va stimula conversații semnificative și dezbateri despre guvernanța globală. Avem nevoie cu disperare de o abordare globală care să abordeze provocările AI și să se asigure că este în beneficiul tuturor – nu doar a puținelor națiuni care conduc dezvoltarea acesteia”, a spus Hall.
Un proiect de rezoluție al ONU care promovează utilizarea AI în dezvoltarea durabilă și protecția drepturilor omului a fost susținut anterior de peste 120 de state membre în aprilie 2024. Deși își propunea să „reducă inteligența artificială și alte decalaje digitale între și în interiorul țărilor”, încurajând statele membre, sectorul privat, societatea civilă, organizațiile de cercetare și mass-media „să dezvolte și să sprijine abordări și cadre de reglementare și guvernanță legate de siguranța, sisteme de inteligență artificială sigure și de încredere”.
În ianuarie 2024, la Forumul Economic Mondial de la Davos, secretarul general al ONU, António Guterres, a acuzat companiile de tehnologie și guvernele că își urmăresc propriile interese înguste în AI „cu o nerespectare clară” a drepturilor omului, a vieții private și a altor consecințe sociale, asemănând dezvoltarea nereglementată cu escaladarea riscurilor prezentate de criza climatică. Pe lângă chemarea elitelor de afaceri și politice ale lumii să frâneze dezvoltarea „fugată” a AI, Guterres a cerut, de asemenea, reforma sistemului internațional instituit după cel de-al Doilea Război Mondial, astfel încât să poată fi luate măsuri eficiente la provocările globale. Subliniind disparitățile puternice de putere din sistemul internațional ca o barieră majoră în calea progresului atât în ceea ce privește inteligența artificială, cât și schimbările climatice, Guterres a remarcat, de exemplu, că multe state membre se aflau sub stăpânire colonială atunci când a fost înființată ONU și, prin urmare, au „pondere minimă” în discuţiile care au loc astăzi.
În raportul său, organismul consultativ AI a spus că, deși nu lipsesc documentele și dialogurile axate pe guvernarea AI – cu sute de ghiduri, cadre și principii adoptate de guverne, companii, consorții și organizații internaționale în ultimii ani – niciunul nu are un acoperire cu adevărat globală, ceea ce duce la probleme de reprezentare, coordonare și implementare. Menționând că „întregi părți ale lumii au fost lăsate în afara conversațiilor internaționale privind guvernarea AI”, raportul menționează faptul că doar șapte țări (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și SUA) sunt parte la toate inițiativele de guvernanță ale inteligenței artificiale non-ONU eșantionate de raport, în timp ce 118 țări (în principal din Sudul Global) nu sunt parte la niciuna. „Echitatea cere ca mai multe voci să joace roluri semnificative în deciziile despre cum să guvernăm tehnologia care ne afectează”, se spune. „Concentrarea procesului decizional în sectorul tehnologiei AI nu poate fi justificată; trebuie să recunoaștem, de asemenea, că din punct de vedere istoric, multe comunități au fost complet excluse din conversațiile despre guvernarea AI care le afectează.” Pentru a asigura o colaborare internațională mai strânsă și mai echitabilă în ceea ce privește guvernarea AI, Corpul Consultativ a propus crearea „o structură ușoară, agilă, ca expresie a efortului coerent: un birou AI în Secretariatul Națiunilor Unite, apropiat de Secretarul General, care funcționează pe post de „clei” pentru a uni inițiativele propuse aici în mod eficient și durabil”.
