Securitate — November 7, 2024 at 10:45 am

Black Friday 2024: Cât de tare se tem clienții români de scam-urile de cumpărături și cum se pot feri de ele?

by

Românii se grăbesc să pună mâna pe cele mai bune oferte din acest sezon al cumpărăturilor de Black Friday 2024. Totuși, cei mai mulți consumatori, aflați în febra cumpărăturilor, pot cădea în plasa escrocilor dacă nu sunt atenți la toate detaliile platformelor de e-commerce de pe care vor să achiziționeze produsele dorite.

Revolut-Home-14-New-logo-No-Credit (2)

Cel mai recent studiu Revolut realizat în parteneriat cu Dynata, în octombrie 2024, indică faptul că doar 4% dintre respondenții la studiu se declară îngrijorați de faptul că ar putea să fie victimele unor fraude în această perioadă a anului în care cei mai mulți consumatori caută oferte avantajoase. Doar 3% spun că nu vor face cumpărături de Black Friday, tocmai din cauza temerilor față de acest tip de fraudă, arată același studiu Revolut care a fost realizat pe 21.000 de consumatori din 21 de țări, inclusiv 1.000 de români (eșantion reprezentantiv pentru populația cu vârste peste 18 ani, din mediul urban). 8% dintre români ar prefera să cumpere din magazin pentru a se proteja de acest tip de fraude.

Scam-urile de cumpărături au fost tipologia de fraudă cel mai des întâlnită în prima jumătate a anului, reprezentand 54% din cazurile înregistrate de banca digitală în România, potrivit celei de-a doua ediții a Raportului privind Securitatea Consumatorilor și Fraudele, și 60% la nivel global. Mai multă vigilență este necesară cu ocazia acestor evenimente comerciale de la finalul anului.

Cum îi pregătește Revolut pe clienți pentru o experiență în siguranță, în timpul cumpărăturilor online.

Cardurile virtuale de unică folosință pot fi folosite pentru o singură tranzacție, având un număr de card, CVV și dată de expirare care se aplică pentru o tranzacție unică. Imediat ce plata s-a realizat, acesta este distrus și se reduce astfel riscul de utilizare pentru tranzacții neautorizate, protejând datele personale și pe cele financiare.

Sisteme complexe de detectare a fraudelor care monitorizează constant tranzacțiile pentru a se asigura că plățile clienților sunt sigure. Acestea includ și mecanisme de inteligență artificială care pot detecta dacă o plată cu cardul este făcută de către utilizator sau este un scenariu de scam, ceea ce conduce la blocarea plății. Clientul este împiedicat astfel să efectueze o plată similară și este direcționat către un flux de intervenție în cazul fraudelor, în aplicație.

Cursurile de educație anti-fraudă disponibile gratuit în aplicație. Acestea au fost create pentru a învăța clienții să identifice scam-urile și să îi ajute să aplice tehnici care să le protejeze banii. Cursul are cinci lecții care detaliază diferite tipuri de fraude și a fost creat de specialiștii anti-fraudă din companie.

O echipă de intervenție în caz de fraudă disponibilă 24/7. În cazul în care clienții au dubii legate de anumite tranzacții sau întâmpină probleme, pot apela la un agent de suport prin intermediul chat-ului din aplicație (secțiunea Ajutor).

Revolut reamintește că fraudele pot fi încadrate în două categorii: neautorizate (sau fraudă) și autorizate (scam).

Fraudele neautorizate se produc atunci când în mod ilegal un escroc are acces la banii, datele personale sau activele unei persoane, inclusiv prin utilizarea impersonării (escrocii pretind că sunt sau reprezintă o companie, o organizație, o personalitate publică). Această formă de fraudă presupune obținerea unui acces neautorizat la detaliile personale ale unui utilizator, care pot fi folosite pentru a prelua conturi, pentru a face plăți neautorizate sau pentru a aplica la credite în numele victimei.

Frauda autorizată sau „scam-ul” implică utilizarea de scheme înșelătoare de către escroci care păcălesc utilizatorii să le transfere bani sau să le facă plăți fără a mai primi ceva în schimb. Aceste scam-uri sunt prezentate uneori ca fiind generate de persoane sau entități credibile, pot face apel la diverse metode precum apeluri telefonice false, texte, emailuri sau postări pe social media prin care să convingă victimele să le dea bani.