Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC în 35 de țări, inclusiv România, au arătat că s-au confruntat cu mai multe controale fiscale în ultimii 3-5 ani și se așteaptă ca acestea să crească în următorii trei până la cinci ani, pe fondul extinderii reglementărilor, dar și a digitalizării autorităților fiscale.
Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior în litigii.
Noile reglementări fiscale, colaborarea dintre autoritățile fiscale internaționale și dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii au toate potențialul de a amplifica situațiile potențial litigioase din domeniul fiscal, asemenea tendințe fiind extrem de relevante și pentru contribuabilii români.
În topul domeniilor de interes pentru inspecții din partea autorităților fiscale la nivel global, se regăsesc, în ordine, impozitul pe profit (inclusiv ajustările de prețuri de transfer), impozitele aduse în discuție de noile reglementări fiscale internaționale, precum și impozitele indirecte (inclusiv, taxele vamale) și taxele de mediu. La acest moment, în mod special, pregătirea pentru Pilonul II îngrijorează multe companii care estimează că ar putea conduce la inspecții și litigii suplimentare cu autoritățile fiscale, inclusiv din perspectiva corelației acestor reglementări cu cele din tratatele de prevenirea dublei impozitări și, respectiv, cu cele speciale aplicabile prețurilor de transfer.
Companiile implicate în litigii cu autoritățile fiscale se pot confrunta cu ani de muncă costisitoare până la rezolvarea cazurilor. Litigiile fiscale legate de chestiuni de fond – cum ar fi aplicarea diferitelor reglementări de tip anti-abuz fiscal (GAAR) sau a normelor privind prevalența fondului asupra formei – sunt cele mai susceptibile de a dura trei ani sau mai mult, 41% dintre aceste cazuri având o durată de soluționare atât de lungă. Cazurile legate de deducerile fiscale, care acoperă categorii precum cheltuielile afacerii, stimulentele pentru cercetare și dezvoltare și cheltuielile cu angajații, sunt cele care se soluționează într-un termen mai scurt, 78% dintre acestea fiind soluționate în trei ani.
Agenții economici se confruntă atât cu presiunea crescândă de a avea o reacție promptă, dar riguroasă la solicitările din cadrul controalelor fiscale, cât și cu îngrijorarea că acestea se pot transforma în litigii, fapt care generează mai multă presiune pe resurse și incertitudini suplimentare legate de funcția fiscală.
Deși natura controlului inițial poate varia, de la o verificare de rutină relativ banală până la primirea unui set de întrebări mai ample și complicate legate de tranzacțiile companiei, multe asemenea întrebări conduc – la fel ca în România – la investigații și inspecții suplimentare. Concluziile sondajului evidențiază astfel necesitatea ca firmele să fie bine pregătite, să implementeze și să utilizeze noile tehnologii și să se angajeze în mod proactiv în relația cu autoritățile fiscale pentru a face față unui mediu fiscal cu provocări din ce în ce mai complexe.
Multe companii văd în inteligența artificială (AI) un instrument potențial de gestionare a volumului tot mai mare de solicitări și litigii fiscale, deși adoptarea acesteia se confruntă în continuare cu provocări. Nouă din zece companii speră că inteligența artificială ar putea avea un impact asupra activității lor de soluționare a litigiilor fiscale. Astfel, 44% dintre respondenți doresc ca AI să joace un rol important în îmbunătățirea vitezei și calității implicării lor în domeniul litigiilor fiscale. De asemenea, alți 49% consideră că AI poate juca un rol în alte domenii de activitate, de exemplu, în analiza seturilor mari de date. Multe companii se află într-un stadiu relativ incipient al implementării noilor tehnologii în funcțiile lor fiscale, însă interesul lor este în creștere.
