Big Data, ca şi concept tehnologic aplicat, înseamnă în mod cert o modalitate de minimizare a riscurilor pentru cele mai diverse domenii, de la cel financiar-bancar la resursele umane. În anumite contexte însă, el înseamnă şi o oportunitate de creştere a afacerii.

Big Data nu generează, în mod evident, profituri directe. Tehnologia în sine nu “determină” oamenii să bage mâna în buzunar şi să plătească pentru ceva, indiferent că au sau nu nevoie de acel ceva. Big Data nu este, cu alte cuvinte, un agent isteţ de vânzare, care să genereze creşterea profiturilor.
În acelaşi timp, însă, el nu mai este de ceva timp doar un cuvânt la modă. Ba, mai mult, conceptul este utilizat, mai mult sau mai puţin conştient, de foarte multă lume. Un exemplu: oricine utilizează date care să provină de pe Twitter, Facebook sau oricare altă sursă de date nestructurate, utilizează, de fapt, Big Data. Evident, gradul în care astfel de date sunt folosite pentru a adăuga valoare este destul de limitat.
Cu toate astea, soluțiile Big Data sunt utilizate de bănci, în zona comerțului electronic și chiar în administrație, deoarece ele permit o reducere de costuri. Iar asta se întâmplă, practic, pretutindeni în lume, inclusiv în Europa de Est. Dincolo de aceste zone, însă, Big Data este deja folosit, pe alocuri intensiv, în zona datelor structurate, în special în telecom, inclusiv pe partea de infrastructură, pentru a o face mai solidă și mai capabilă să răspundă nevoilor și a o optimiza.
Ei bine, tocmai în astfel de zone apar şi oportunităţile induse de folosirea Big Data. Evident, dacă ne referim la România şi la regiunea Europei de Est în general, cauza dimensiunii reduse a piețelor, este dificilă de demonstrat eficienţa în termeni de creştere a afacerii prin utilizarea de soluții Big Data. Încet, încet, însă, această situație începe să se îmbunătățească. De ce? Deoarece au apărut deja exemple de utilizare a acestui concept în companii mici, private, care încearcă să se diferențieze în piață prin utilizarea unor astfel de soluții.
Cum? Big Data “beneficiază” de o confuzie, din nefericire. Conceptul nu se referă doar la volume imense de date structurate şi nestructurate care să fie “stoarse” pentru obţinerea unor informaţii cu mare valoare adăugată. Dacă vorbim de firme mici şi mijlocii, multe dintre acestea nu doresc să dețină acele date, nu doresc să le stocheze, doresc doar să le analizeze instantaneu și să uite de existența lor. Ca atare, nu este nevoie de construirea unor depozite de date de ordinul sutelor de TB. Este mai bine să fie selecţionate anumite date, care să fie analizate și apoi stocate rezultatele obținute. Big Data înseamnă tot mai mult fluxuri de date, despre procesare in-memory şi perspective analitice asupra datelor.
Este motivul principal pentru care, de pildă, firmele de comerţ pot folosi Big Data ca să-şi îmbunătățească gestiunea stocurilor și sistemul de calitate a produselor, cu efect direct asupra calităţii canalelor de aprovizionare, iar, prin aceasta, asupra fidelizării şi satisfacţiei clienţilor finali. Iar un client fidel şi satisfăcut reprezintă cea mai sigură reţetă de câştigare a banilor.
Un alt exemplu ar putea fi folosirea Big Data, inclusiv de către bănci, pentru realizarea unor oferte speciale, pentru analize geografice asupra clienților, care apoi să fie utilizate în campanii de marketing menite atragerii de clienţi care să însemne riscuri cât mai mici pentru firma respectivă. Rezultatul? Evident, bani mai siguri.

Clusterizare
Bun, toate cele de mai sus par să fie valabile pentru firme care sunt pregătite mental şi financiar pentru achiziţionarea unor soluţii Big Data pentru folosinţa lor proprie. Impedimentul aici este acela al costurilor, având în vedere că soluţiile Big Data nu se numără printre cele mai ieftine soluţii tehnologice.
Iar cum în România, cel puţin, banii sunt tot mai rari şi mai scumpi, astfel de impedimente pot, la prima vedere, să pară adevărate bariere de netrecut. Asta chiar dacă furnizorii de soluţii Big Data sunt şi ei pregătiţi, cel puţin o parte dintre ei, pentru această situaţie cu soluţii proprii de finanţare, astfel încât beneficiarul să nu mai recurgă la metode devenite prohibite, cum ar fi creditul bancar.
De ce la prima vedere? Deoarece adevărata soluţie aici constă într-o cu totul altă abordare de business. Mai exact, rezolvarea problemei constă în clusterizare. Mă refer la clusterizarea intereselor beneficiarilor. Mai explicit, la gruparea beneficiarilor pe interese comune, astfel încât să exploateze în comun beneficiile evidente induse de conceptul Big Data pentru afacerile lor.
De ce nu s-ar putea grupa, de pildă, mai multe firme de producţie materiale textile dintr-o zonă geografică relativ restrânsă, cum ar fi judeţul Sibiu, ca să achiziţioneze în comun o soluţie Big Data, pe care apoi să o exploateze în comun? Mai ales dacă firmele respective nu realizează chiar aceleaşi produse şi/sau nu au aceleaşi pieţe de desfacere? Iar acesta e doar un exemplu.
Sau, şi mai bine, şi mai ieftin, de ce nu s-ar grupa astfel de firme mici în clustere de interese care să închirieze soluţiile Big Data sub formă se serviciu în cloud? Furnizori puternici de cloud există în România, şi cel puţin câţiva dintre ei sunt perfect capabili să furnizeze Big Data în cloud.
Probleme legate de mentalitate şi de teamă? În mod cert, da. Mai ales că aici este vorba de o meteahnă mioritică veche, cea legată de lipsa de încredere şi de inapetenţa pentru colaborare şi cooperare, chiar dacă interesul este comun şi beneficiile unor asemenea cooperări se proiectează, imense, pe un zid luminat de cea mai feerică lumină posibilă.
Colaborarea şi cooperarea nu reprezintă, însă, subiecte de netrecut. Nici măcar pentru România. Desigur, eforturile sunt, din acest punct de vedere, mai mari aici decât altundeva, mai ales pe partea de convingere a oamenilor. Cu toate astea, soluţia oferită de clusterizare pe bază de interese este cât se poate de viabilă şi chiar ar putea deveni stringentă şi printre puţinele rămase valabile în condiţiile strângerii dincolo de limita suportabilului a şurubului numit fiscalitate. Iar dacă la clusterizare contribuie şi apelarea la Big Data ca la un serviciu, cu atât mai bine. Dar mai multe despre acest subiect în numărul viitor al revistei.

de Bogdan Marchidanu