Modul în care conceptul Big Data poate fi folosit pentru generarea de valoare în sectorul public şi, prin ricoşeu, în întreaga economie, este extrem de generos şi de profund. Şi asta se întâmplă în primul rând deoarece societatea umană, în anasamblul ei, a internalizat (desigur, cu excepţiile de rigoare, printre care, din păcate, pare să se numere şi ţara noastră) valori precum inovaţie, productivitate şi creştere.
De ce se pune acum problema folosirii la maxim a unor asemenea valori? Oare datele nu au făcut întotdeauna parte din impactul generat de tehnologia informaţiei? Evident că da, numai că volumul şi diversitatea acestor date au ajuns la un punct de cotitură, de la care soluţiile Big Data intervin cu capacitatea de a le exploata într-un sens nou, din care toată lumea să profite.
Pentru sectorul public, exploatarea acestor volume imense de date are darul de a creşte exploziv eficienţa şi valoarea investiţiilor în slujba cetăţeanului, într-o perioadă economică în care finanţele publice trebuie să facă faţă multor constrângeri, iar această situaţie pare a nu deveni mai roz prea curând. Totul în circumstanţe în care populaţia îmbătrâneşte şi se diversifică, economiile continuă să se globalizeze, iar aşteptările cetăţenilor devin tot mai mari.
Este, poate, motivul fundamental pentru care conceptul Big Data a ajuns, din multe puncte de vedere, sinonim cu expresia “Bună Guvernare”. În mod fundamental, soluţiile Big Data ajută Este, poate, motivul fundamental pentru care conceptul Big Data a ajuns, din multe puncte de vedere, sinonim cu expresia “Bună Guvernare”. În mod fundamental, soluţiile Big Data ajută organizaţiile din sectorul public să îşi îmbunătăţească productivitatea şi să îşi consolideze capacitatea de a servi nevoile beneficiarilor (a se citi cetăţenii) prin eficientizarea procesului de luare de decizii, atât la nivelul fiecărei entităţi publice în parte, cât şi la nivelul întregului sistem de autoritate publică. Abilitatea de a extrage cunoştinţe valoroase, în timp real, dintr-o mare varietate de date transmise printr-o multitudine de canale (cum ar fi portaluri Web, sisteme interne, telefoane inteligente, tablete etc.) are darul de a îmbunătăţi dramatic o gamă largă de politici şi practici guvernamentale critice.
Mai mult, dincolo de valoarea generată de folosirea Big Data în cadru guvernamental, astfel de activităţi au darul de a crea pieţe noi şi oportunităţi de afaceri pentru sectorul privat, o chestiune care pare să fi devenit vitală pentru România. Evident, asta înseamnă şi o schimbare de mentalitate la nivelul decidenţilor din zona publică, dar aici intrăm într-o cu totul altă discuţie, inadecvată pentru scopul acestui articol.
Folosirea Big Data de către sectorul public ar permite, într-o primă etapă, aşezarea fundamentelor pentru câteva fenomene cu efect benefic pentru toată lumea. În primul rând este vorba de înlocuirea sau sprijinirea deciziei luate de factorul uman de către algoritmi de calcul matematic. În al doilea rând, este vorba de reducerea nivelului de ineficienţă din cadrul agenţiilor guvernamentale. În al treilea rând, este vorba de întărirea nivelului de transparenţă decizională.
Evident, se mai poate vorbi aici despre îmbunătăţirea amortizării investiţiilor în IT, îmbunătăţirea procesului de decizie şi al nivelelor de informaţii operaţionale utile, reducerea ameninţărilor de securitate şi a criminalităţii informatice, eliminarea abuzurilor, fraudelor şi pierderilor nejustificate, generarea de modele de afaceri noi şi inovative, precum şi de noi servicii utile în slujba cetăţenilor.

Zone posibile de utilizare Big Data
În mod evident, toate cele de mai sus vin cu nişte costuri, nu chiar mici. Cu toate astea, oportunităţile generate de folosirea Big Data sunt pur şi simplu copleşitoare. Este şi motivul pentru care am ales să prezint câteva sectoare unde impactul Big Data ar putea fi uriaş în termeni de beneficii.

Sănătatea publică
Capacitatea de îmbunătăţire continuă a calităţii şi eficienţei actului medical pentru populaţie, simultan cu reducerea costurilor acestui act, este şi va rămâne un obiectiv vital pentru multe guverne ale lumii, inclusiv pentru cel al României. Pur şi simplu în sfera sănătăţii publice cuţitul a ajuns la os şi lucrurile nu mai pot fi ascunse suficient de bine sub preş, oricât ar încerca factorii decizionali care ocupă vremelnic posturi de conducere din zona publică. Creşterea costurilor actului medical, explozia maladiilor cronice precum diabetul sau cancerul etc., fac ca situaţia să devină de domeniul evidenţei publice.
Ei bine, aici este o zonă unde Big Data poate ajuta enorm. Folosirea tot mai intensă a înregistrărilor electronice de sănătate ale pacientului, cuplată cu noi instrumente IT analitice, reprezintă o oportunitate imensă de extragere de informaţii utile pentru cele mai bune măsuri de luat pentru populaţii întregi.

Transporturile
Ambuteiajele din trafic au ajuns şi în România să reprezinte un coşmar care iroseşte energie, contribuie la încălzirea globală şi îi costă pe indivizi timp şi bani. Big Data poate ajuta şi aici. Senzori distribuiţi în dispozitive folosite de oameni, montaţi pe vehicole şi în şosele pot furniza informaţii despre trafic în timp real, informaţii care pot fi apoi analizate şi coroborate cu alte informaţii, astfel încât să se genereze sisteme de “alertă timpurie” cu privire la potenţialele blocaje şi, prin aceasta, să se treacă la ecosisteme de trafic în adevăratul sens al termenului.

Educaţia
Aici soluţiile Big Data se pot simţi cel mai uşor ca peştele în apă. De exemplu, prin analizarea activităţilor online de învăţare efectuate de elevi şi studenţi, se pot discerne tipare de învăţare folosite de aceştia şi, prin aceasta se pot propune măsuri de îmbunătăţire a procesului educaţional. Plus că aceleaşi date, colectate de la volume mari de elevi şi studenţi, se pot folosi la adaptarea modurilor de predare şi a cursurilor predate, atât online, cât şi în manieră tradiţională, la clasă.

Cibersecuritatea
Atacurile cibernetice asupra organizaţiilor se intensifică pe zi ce trece, iar acesta este un fapt care ţine deja de domeniul notorietăţii publice. Măsurile de protecţie luate fac ca “ciberinteligenţa” şi alte date generate de maşini să crească în volum dincolo de limitele oricărei baze de date sau ale unei aplicaţii IT tradiţionale. Ca atare, nevoia de “ingerare inteligentă” a acestor date, dar şi de colaborare în împărtăşirea acestor date este mai acută ca oricând.
Organizaţiile caută să incorporeze fluxurile cele mai diverse de date, în beneficiul atât al analizei umane, cât şi a celei automate. Ciberdatele precum informaţiile legate de computere gazdă, reţele folosite în atacuri şi info din Internet sunt cuplate cu informaţii legate de oameni precum cele psihosociale, politice şi culturale, cu scopul de a se genera un cadru mai amplu de înţelegere a motivelor şi apartenenţelor sociale ale atacatorilor.

Detectarea fraudelor financiare
Prin creşeterea abilităţii de depistare rapidă a anomaliilor, organele fiscale ale autorităţilor publice pot micşora “zona de evaziune” , adică acea diferenţă între ceea ce contribuabilii datorează statului şi ceea ce plătesc în realitate, mai ales pe bază de declaraţii voluntare de impozit pe venit. Aici, Big Data oferă capacitatea de a depista neconformităţile chiar la momentul completării declaraţiilor de impozitare, prin aceasta eficientizându-se activitatea de colectare a taxelor datorate.

Şomajul
Pare ciudată menţionarea acestei zone în care organizaţiile din sectorul public sunt puternic implicate, dar şi aici Big Data poate fi de un real folos. De exemplu, soluţiile Big Data pot ajuta eficient pe cei care îşi caută un loc de muncă prin combinarea CV-urilor lor cu analiza şi extragerea oportunităţilor de muncă din vastul areal de slujbe disponibile postate pe Internet. Evident, o asemenea soluţie cere un pic de inovaţie în gândire şi de dorinţă de experimentare până la găsirea soluţiei optime, dar rezultatele pot fi senzaţionale în termeni de beneficii pentru persoane fizice şi pentru societate în ansamblul ei.

Vremea
Tornadele în România sunt un fenomen meteo apărut de dată recentă. El este doar unul din fenomenele extreme cu care şi România începe să se confrunte ca urmare a schimbărilor climatice. Ei bine, de pe urma capacităţii mai bune de înţelegere a schimbărilor climatice pot beneficia milioane de cetăţeni şi multe afaceri care se bazează pe vreme, cum ar fi fermierii, operatorii turistici, transportatorii şi companiile de asigurări, ca să nu enumerăm decât câţiva dintre aceştia.
Dezastrele legate de fenomenele meteo au ca rezultat pierderi de zeci de milioane de lei şi chiar euro, iar asta se întâmplă aproape anual în România. Plus că asemenea dezastre înseamnă aproape întotdeauna pierderi de vieţi oameneşti. În mod cert, s-au înregistrat progrese remarcabile în înţelegerea fenomenelor meteo şi a previziunilor meteorologice, dar situaţia este departe de a fi perfectă. Prin intermediul senzorilor automaţi şi a tehnicilor de analiză oferite de Big Data, se pot dezvolta modele climaterice pe termen lung mai bune, precum şi previziuni meteo pe termen scurt mai exacte.

De Bogdan Marchidanu