În această perioadă statele europene acordă o atenție tot mai mare implementării tehnologiei 5G, în contextul în care Europa este în urma altor state, precum Australia, China, Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii, din acest punct de vedere. Este foarte important ca acest decalaj să fie recuperat, iar țările europene au început să facă demersuri pentru a dezvolta rețelele 5G pe teritoriile lor – Germania, de exemplu, a implementat recent cea mai mare rețea 5G Standalone din Europa.
România are un potențial uriaș în ceea ce privește tehnologia 5G, fiind unul dintre puținele state europene care ar putea avea oportunități importante ca urmare a implementării unei rețele 5G Standalone (ținând cont de faptul că întregul spectru din zona de frecvențe mid-band este disponibil pe piață), potrivit lui Gabriel Solomon, Head of Government & Industry Relations pentru Europa și America Latină, în cadrul Ericsson.
Mai exact, estimările care reies dintr-un studiu comandat de Ericsson arată că tehnologia 5G ar putea aduce economiei României 7,8 miliarde de euro, până în anul 2025 (din care beneficiile aduse în zonele rurale ar urma să se ridice la 4,7 miliarde de euro), dar este foarte important ca România să dispună de un cadru legislativ predictibil (să ia o decizie în ceea ce privește discuțiile pe marginea EU Cybersecurity Toolbox) și să încurajeze investițiile (aplicând recomandările din EU Connectivity Toolbox), pentru a putea valorifica pe deplin aceste oportunități.
EU Connectivity Toolbox – document elaborat de Comisia Europeană – cuprinde o serie de recomandări privind organizarea licitațiilor de spectru 5G și crearea unui cadru legislativ propice pentru investiții, care să faciliteze, totodată, și reducerea costurilor de implementare.
Investițiile sunt deosebit de importante în ceea ce privește implementarea și dezvoltarea rețelelor 5G, iar atunci când iau deciziile de investiții, operatorii de servicii de telecomunicații își îndreaptă atenția spre două aspecte esențiale: prețul licențelor de utilizare a spectrului (spectrum pricing) și valabilitatea licențelor pentru frecvențele disponibile (license length).
Potrivit Ericsson, accesibilitatea investițiilor este foarte importantă, fiind necesar să existe un mediu cât mai propice pentru investiții, astfel încât acestea să poată avea un grad bun de rentabilitate (Return of Investment – ROI) și investitorii să își recupereze într-un timp rezonabil investițiile făcute. Din păcate, însă, în industrie, gradul de rentabilitate a investițiilor este, de cele mai multe ori, mai mic decât costul capitalului, motiv pentru care este necesar ca operatorii (sau cei care vor să investească) să dispună de unele facilități, iar statele au la dispoziție diverse metode prin care pot sprijini demersurile mediului privat de implementare și dezvoltare a rețelelor 5G.
Una dintre acestea este reprezentată de amplificarea sumelor investite de mediul privat prin intermediul fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență, este de părere Gabriel Solomon: „Așa cum probabil știm cu toții, Comisia Europeană a anunțat că va aloca o sumă de minim 40 de miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (Recovery and Resilience Facility – RRF) pentru dezvoltarea și implementarea soluțiilor de conectivitate 5G, astfel că România are toate șansele să reușească să facă acest lucru în zonele rurale, simultan cu cele urbane și suburbane”.
Totodată, Guvernul României ar mai putea interveni și prin diverse forme de subvenții (de ajutor de stat), pentru a impulsiona investițiile în acele arii în care serviciile 5G nu sunt viabile din punct de vedere economic, dar sunt necesare pentru a micșora, sau a anula, diferența dintre zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește gradul de digitalizare, întrucât studiile arată că sunt zone unde sprijinul statului, sub forma unor investiții, ar putea totaliza aproximativ 200 – 300 sau chiar 400 de milioane de euro.
Potrivit Ericsson, o altă modalitate prin care guvernele pot stimula investițiile, în ceea ce privește implementarea rețelelor 5G, este aceea de a le oferi companiilor (investitorilor) posibilitatea de a deduce/amortiza investițiile de capital din taxe. Regatul Unit, de exemplu, le permite firmelor să își deducă 130% din CAPEX (costuri de capital) din venituri pentru a-și scădea taxele, pe o perioadă de 2 ani, ceea ce se estimează că va genera o continuitate a investițiilor în rețelele 5G, în Regatul Unit, iar aceasta este o opțiune pe care toate statele ar putea să o ia în considerare.
Așadar, pentru România, beneficiile economice aduse de tehnologia 5G sunt uriașe, însă investițiile sunt cruciale, iar un studiu realizat de compania de consultanță și cercetare Analysys Mason, pentru Ericsson, în ceea ce privește evoluția gradului de conectivitate 5G, pentru o perioadă de 5, 10, respectiv 20 de ani, arată că aproape 99% din populația României va avea acoperire 5G pe spectrul de bandă joasă, până în anul 2025, în timp ce acoperirea 5G pe spectrul de bandă medie va fi disponibilă doar pentru 55% din populația României, până în 2025.
Spectrul din zona de frecvențe mid-band oferă cea mai bună calitate a serviciilor 5G, potrivit lui Dragoș-Mircea Rebegea, Country Manager România și Head of Sales România & Moldova, în cadrul Ericsson, care este de părere că este necesar ca licitația pentru spectrul de frecvențe 5G să fie organizată, astfel încât acesta să fie pus la dispoziția operatorilor de telecomunicații.
Potrivit Ericsson, odată adoptate și puse în practică, toate aceste măsuri ar putea așeza rapid România în rândul statelor aflate în avangarda implementării rețelelor 5G, nu doar în Europa, ci și la nivel global.
