Tehnologiile conectate schimbă modul în care mărfurile ajung la destinație. Dar ce rol are IoT în gestionarea și logistica lanțului de aprovizionare?
Adoptarea Internetului global al obiectelor (IoT) câștigă teren, estimările de piață ajungând la peste 1 trilion de dolari până în 2022. Deloitte vede deja cheltuieli substanțiale în logistică; numai industria transporturilor a investit peste 70 de miliarde de dolari până în 2019 în hardware și software telematic în camioane.
Și acesta este doar începutul – de la livrare la îndeplinire, industria logistică fiind pregătită să ofere potențialul IoT la scară largă.
Ce urmează?
Înainte de a ajunge unde mergi, trebuie să știi unde te afli. Pentru organizațiile de logistică, acest lucru începe cu o înțelegere a ceea ce este IoT și a modului în care aceasta afectează operațiunile de zi cu zi.
Robert Schmid, futurist șef pentru Deloitte spune: „Ori de câte ori mă gândesc la IoT, este vorba de a aduce fizicul în lumea digitală. De la gemeni digitali la senzori conectați și chiar coduri QR, este vorba de a introduce acel aspect fizic în lumea digitală.”
Dar acesta este doar începutul, spune Schmid. „Mai important este să răspunzi la întrebare, ce faci cu aceste informații? Care sunt acțiunile pe care le întreprindeți pe baza constatărilor dvs.? ”
Codul QR oferă o serie de date relevante pentru întreprinderile de logistică, de la informații despre orele de sosire și plecare ale pachetelor până la conținutul pachetului, destinatarii și căile de transport.
„Cea mai simplă formă de conectare a unui pachet la lumea digitală este un cod QR”, spune el. „S-ar putea să nu vă gândiți la asta ca la IoT, dar modul în care conectăm mediile fizice și digitale. Poate fi un scaner manual, un scaner montat pe cameră sau o etichetă care bagă bagajul dvs., dar face parte din IoT.”
IoT în managementul lanțului de aprovizionare
Conform Forbes, tehnologiile IoT oferă informații detaliate despre acel statut și mișcarea mărfurilor de la producători la distribuitori, către vânzători și, eventual, către utilizatori finali. Luați în considerare magazinele alimentare, care în prezent aruncă aproximativ 30% din alimentele primite din cauza deteriorării în timpul tranzitului, stocării excesive în magazin sau cererii fluctuante a clienților.
Schmid susține că IoT ar putea schimba piața „de la lanțul de aprovizionare la lanțul cererii, urmărind cererea cu senzori bazați pe produs, care ajută la detectarea nu doar a modului în care este utilizat produsul, ci și a cererii de mediu”. În practică, aceasta înseamnă extinderea ecosistemului IoT dincolo de viziunile logistice tradiționale pentru a include interacțiunile utilizatorilor finali, permițând companiilor să alinieze mai bine comenzile de aprovizionare cu curbele cererii efective.
IoT în managementul inventarului
Există, de asemenea, un rol extins pentru gestionarea inventarului bazat pe IoT. Schmid subliniază creșterea numărului roboților colaborativi(cobot) – care sunt mai mici, mai ușori și mai inteligenți decât predecesorii lor operaționali.
„Lucrătorii nu mai trebuie să localizeze și să scoată produse”, spune Schmid. „Acum, cobotul aduce totul la culegător.” Pentru gestionarea inventarului, acest lucru înseamnă un risc redus de rănire pentru personalul uman, o precizie crescută pentru bunurile care sunt culese și – datorită progreselor în inteligență artificială și învățarea automată – capacitatea cobotilor de a „învăța” alături de omologii lor umani pentru a îmbunătăți eficiența generală.
IoT în transporturi
În industria transporturilor, senzorii IoT mai mici și mai avansați fac acum posibilă urmărirea caracteristicilor cheie ale produsului, cum ar fi temperatura, nivelurile de lumină și chiar expunerea la opriri bruște sau scuturări. Urmărirea poate avea loc pe livrare sau pe produs, pentru a oferi informații în timp real despre unde sunt produsele, cum este mediul lor local și când vor ajunge.
Schmid subliniază valoarea utilizării senzorilor din lanțul de aprovizionare care sunt din ce în ce mai vizați în IoT, inclusiv, de exemplu, aplicarea potențială a urmăririi vaccinului per-flacon. Dezvoltarea unor senzori mai mici și flexibili – dintre care unii sunt chiar biodegradabili – fac acum posibilă etichetarea, urmărirea și monitorizarea oricăror, oricând. Ca rezultat, Schmid spune, când vine vorba de următoarea iterație a IoT în logistică, „este vorba despre dovada valorii – nu dovada conceptului. Nu este vorba doar de tehnologie, ci de demonstrarea strategiei și a procesului”.
Pentru firmele de transport, aceasta înseamnă identificarea cazurilor de utilizare IoT care furnizează ROI, mai degrabă decât implementarea senzorilor la scară doar pentru că pot.
Schmid indică frigiderul inteligent din propria sa casă ca exemplu de „pentru că pot” IoT. În timp ce era entuziasmat de dispozitiv – care a costat mult mai mult decât un frigider standard – el observă că „este unul dintre cele mai puțin utilizate dispozitive inteligente din casa mea. Deși oferă recomandări de rețete, nu ține cont de mâncarea din interior. Are nevoie de funcționalitate. Are nevoie de un caz de utilizare”. Același lucru este valabil și pentru logistica IoT.
Pentru Schmid, acoperirea IoT în logistică se extinde rapid. „Mergem mult mai departe cu senzori”, spune el. „Mai întâi erau paleți și pachete și acum sunt produse – acest lucru creează implicații dincolo de logistică. Când puneți senzori pe produs, IoT ajunge la consumatorul însuși”.
