Gartner susţine, într-o recentă postare, că în următorii câţiva ani va fi posibilă creşterea capacităţii actuale de stocare date cu un factor incredibil de 10 milioane, prin folosirea codurilor de tip ADN uman. În loc de a folosi discuri dure, benzi magnetice sau memorii flash, stocarea ADN va stoca date utilizând codurile vieţii însăşi.
Un sistem de stocare ADN ar putea stoca 10 ZB de date într-un dispozitiv de mărimea unei cutii de pantofi. Cercetătorii Gartner estimează că datele stocate în ADN ar putea rezista între 700000 şi un milion de ani, cu mult peste durata de viaţă a oricărei tehnologii actuale de stocare date.
ADN-ul este extrem de robust, fiind capabil să reziste la căldură şi frig. În plus, odată ce informaţia a fost codată şi sintetizată în ADN, ea nu are nevoie de energie exterioară ca să rămână aşa. Desigur, la ora actuală ideea este încă departe de a deveni o tehnologie practică.
Ce se întâmplă deja sunt iniţiative, cum ar fi o maşină de codare ADN dezvoltată de Microsoft şi Universitatea din Washington, care se bazează pe procese chimice de codare şi decodare. Secvenţierea unui volum de 1MB de date pe această cale costă circa 3500 USD. Ca să devină practică, analiştii consideră costul ca fiind necesar să ajungă la circa 0,01 USD per GB.
Deloc surprinzător, guvernele şi agenţiile de informaţii se regăsesc în spatele multor astfel de iniţiative de stocare date prin ADN. Evident, cele mai multe astfel de iniţiative se regăsesc în SUA. Însă nici Europa nu stă cu mâinile în sân. De exemplu, proiectul european DNA DS, coordonat de cercetători din Slovenia, caută să găsească modalitatea de a stoca 450 PB de date într-o singură moleculă de ADN. Ca potenţial, un întreg centru de date ar putea astfel încăpea într-o singură eprubetă de lichid.
În acest moment, după ce cercetătorii din mediul academic au dovedit că stocarea ADN este posibilă, toate eforturile se îndreaptă către lucruri practice. În 2020 s-a format o alianţă, DNA Data Storage Alliance, care include nume mari din IT-ul clasic, precum Microsoft şi Western Digital, firme de biotehnologie şi cercetători din medii academice.
Scopul alianţei este de a crea un ecosistem viabil în jurul stocării ADN. Cea mai atractivă aplicaţie de până acum este stocarea de date la rece, care înseamnă date scrise o dată şi citite rar. Însă există multe alte zone de aplicaţii posibile, între care se numără stocarea de date medicale şi arhivarea de date juridice.
