Încetinirea semnificativă a creșterii economice globale, pe care o vedem astăzi, ne amintește să nu pierdem din vedere importanța productivității. Dificultățile economice în creștere afectează majoritatea oamenilor de la nivel global, însă au un impact chiar și mai mare asupra populațiilor vulnerabile din țările cu venituri mici.
Potrivit FMI, dificultățile de la nivelul lanțurilor de aprovizionare și creșterea prețurilor mărfurilor (fenomen influențat și de contextul socio-economic și politic, generat de conflictul din Ucraina) ar putea duce la o inflație de 5,7% în economiile dezvoltate și de 8,7% în cazul piețelor emergente și în curs de dezvoltare, în anul 2022 (sau poate chiar la valori mai mari, un exemplu în acest sens fiind chiar România, unde rata inflației în luna iunie a anului curent, comparativ cu iunie 2021, este de 15,1%).
Prin definiție, productivitatea vizează utilizarea eficientă a resurselor în producerea de bunuri și furnizarea de servicii. O creștere a nivelului de productivitate ne permite, așadar, fie să producem mai mult cu aceleași resurse, fie să menținem nivelul producției, utilizând mai puține resurse. Astfel, în viitor, va deveni tot mai important ca statele să își îndrepte atenția spre politicile de creștere incluzivă, creând oportunități la toate nivelurile societății, pentru întreaga populație. Însă, în lipsa unor câștiguri în materie de productivitate, acestea (oportunitățile care pot determina creșterea nivelului de trai) vor fi limitate.
Un studiu recent, realizat cu sprijinul Ericsson, la nivelul a 116 țări de la nivel global, analizează asocierea istorică dintre productivitatea muncii și viteza serviciilor mobile în bandă largă. Rezultatele, publicate în lucrarea intitulată „Impactul economic serviciilor mobile în bandă largă mai rapide”, arată o creștere puternică a productivității în economia națională a fiecărui stat analizat, datorită implementării rețelelor mobile în bandă largă mai rapide. Odată cuantificată, o creștere de 10% a vitezei serviciilor mobile în bandă largă s-ar corela cu o creștere de 0,2% a productivității muncii.
Statele incluse în cercetare au niveluri diferite de dezvoltare economică, iar eșantionul a fost împărțit în 2 categorii – țări cu venituri mari și țări cu venituri mici – pe baza clasificărilor Băncii Mondiale. Acestea sunt clasificate în funcție de venitul național brut (Gross National Income – GNI): statele cu venituri mici au un venit național brut de 4.095 USD sau mai mic, în timp ce statele cu venituri mari înregistrează o valoare de 4.096 USD sau mai mult. De asemenea, cercetătorii au avut în vedere și apartenența la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a țărilor analizate. Ca urmare a acestei divizări s-a dovedit faptul că țările care nu fac parte din OECD și statele care au venituri mici beneficiază mai mult de investițiile în serviciile mobile în bandă largă deoarece anterior nu au putut aloca investiții majore în dezvoltarea infrastructurii de servicii fixe.
Studiul arată, așadar, că serviciile mobile în bandă largă de mare viteză sunt strâns legate de creșterea nivelului de productivitate. Astfel de investiții pot impulsiona creșterea continuă a productivității în multe dintre statele de la nivel global aflate în curs de dezvoltare. Mai mult, odată cu implementarea la nivel global a tehnologiei 5G, atât viteza de downlink, cât și cea de uplink în rețelele mobile vor crește considerabil. Alături de alte beneficii – precum rezistența și capacitatea sporite sau eficiența energetică îmbunătățită – acestea alcătuiesc o nouă platformă pentru inovare care să susțină creșterea economică la nivel global.
Studiul include și se bazează pe datele furnizate de platforma Speedtest Intelligence, realizată de compania Ookla, acestea fiind, mai apoi, procesate de Ericsson.
