Piața de capital privat (private equity – PE) și de capital de risc (venture capital – VC) din România este mult mai puțin dezvoltată decât cea din Europa Centrală și de Est (ECE) și decât întreaga industrie de profil europeană în domeniul colectării de fonduri („fundraising”), cu un total de 128,2 milioane de euro colectate între 2018 și 2021, comparativ cu 7.288 de milioane de euro la nivelul ECE, conform raportului Asociației Române de Private Equity (Romanian Private Equity Association – ROPEA) pentru anul 2021 și pentru prima jumătate a anului 2022, efectuat de ROPEA și Deloitte România, pe baza datelor furnizate de Invest Europe, una dintre cele mai mari asociații globale de PE și VC, și a informațiilor publice disponibile.
Volumul scăzut al pieței locale se explică în principal prin lipsa diversificării finanțatorilor, ținând cont de faptul că piața românească este puternic dependentă de sursele guvernamentale, incluzând aici și instituții financiare internaționale precum Fondul European de Investiții (EIF) sau Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care au reprezentat 61% din toate fondurile colectate între 2018 și 2021, urmate de afacerile de familie (family offices) și persoanele fizice (34%), precum și de alte tipuri de investitori, cum ar fi fondurile de pensii, băncile și alți manageri de active și fonduri suverane, care au reprezentat doar 6% din totalul fondurilor colectate.
Peisajul din ECE este mai diversificat, sursele guvernamentale reprezentând 39% din toate fondurile colectate la nivelul regiunii între 2018 și 2021, urmate de investitorii corporativi, fondurile de pensii, băncile și alți manageri de active și fondurile suverane (38%), family offices și persoane fizice (13%), precum și fondurile de fonduri – funds of funds (10%).
Pe de altă parte, economia locală oferă oportunități atractive pentru jucătorii locali și regionali, conform raportului, însă, pentru ca țara noastră să-și atingă potențialul în acest domeniu, este nevoie să-și dezvolte o bază mai puternică de investitori locali. Contextul actual, marcat de lansarea recentă a Fondului pentru Redresare (Recovery Equity Fund), un program în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, care presupune alocarea a 400 de milioane de euro către manageri de fonduri, este optim pentru dezvoltare, indică raportul, însă distribuirea fondurilor depinde de existența co-investitorilor, inclusiv a furnizorilor locali de capital, precum fondurile de pensii, corporațiile sau persoanele fizice.
