Asociația Hands across Romania a organizat conferința “Incluziune economică: refugiați pe piața muncii”. Evenimentul face parte din proiectul „Creșterea rezilienței prin muncă: susținerea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate în România” și a reunit experți, reprezentanți ai autorităților și ai sectorului privat pentru a discuta provocările și soluțiile legate de integrarea pe piața muncii a persoanelor strămutate.
Refugiații reprezintă o resursă valoroasă pentru piața muncii din România, iar integrarea lor economică este esențială pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea comunităților noastre. Conferința a abordat provocările și oportunitățile legate de angajarea refugiaților, promovând incluziunea și diversitatea în mediul de lucru.
Conform datelor UNHCR România, 162.045 de refugiați au obținut protecție temporară protecție temporară în România (la data de 30 iunie). 16.314 refugiați înscriși pentru asistență în 2024 iar 20.360 au beneficiat de protecție servicii de consiliere și sprijin juridic din ianuarie 2024. 7.532 de refugiați sprijiniți cu mijloace de trai și servicii de ocupare a forței de muncă din ianuarie 2024.
Evenimentul a fost deschis de către Oana Țoiu, Vicepreședinta Camerei Deputaților care a discutat despre reglementările legislative care facilitează integrarea economică a persoanelor strămutate în România, despre nevoia de a crea mecanisme de monitorizare. De asemenea a menționat că procesul de reconstrucție al Ucrainei va fi cel mai proces de reconstrucție din lume la care este nevoie să lucreze echipe mixte de specialiști români și ucraineni.
Integrarea refugiaților pe piața muncii este un proces complex care implică mai multe mecanisme și politici, atât la nivel național, cât și european. România a adoptat măsuri specifice pentru a facilita accesul refugiaților ucraineni la piața muncii:
• Permise de muncă: Refugiații ucraineni pot primi permise de muncă în baza unui statut de protecție temporară, care le permite să lucreze fără a avea nevoie de o viză de muncă obișnuită.
• Acces la servicii publice de ocupare: Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă servicii de mediere și consiliere profesională, cursuri de formare profesională și alte servicii de suport.
Această integrare în contextul economic românesc prezintă multiple provocări, printre care se numără barierele lingvistice, recunoașterea calificărilor profesionale și accesul limitat la locuri de muncă adecvate. Pentru a depăși aceste obstacole, este esențial să se implementeze programe de formare profesională și cursuri de limba română, să se faciliteze recunoașterea diplomelor și calificărilor obținute în Ucraina și să se creeze parteneriate între autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale și sectorul privat. De asemenea, sprijinul psihologic și social este crucial pentru a asigura o integrare armonioasă și pentru a ajuta refugiații să se adapteze la noul mediu. Aceste eforturi concertate pot contribui semnificativ la integrarea eficientă a refugiaților și la valorificarea potențialului lor în economia românească.
Andreea Negru, Președintele Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) a prezentat o serie de mecanisme și strategii prin care organizațiile din sectorul privat, în special cele conduse de femei antreprenor, pot sprijini integrarea economică a refugiaților. Și din partea patronatelor se vede importanța creării unor programe de mentorat și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ale femeilor refugiate. Companiile pot beneficia de diversitatea adusă de noile talente și cum aceste femei pot deveni lideri în propriile lor afaceri sau comunități.
„Antreprenoriatul poate fi una dintre cele mai viabile soluții de a integra pe piața muncii refugiații ucraineni. În același timp, uitându-ne la nevoile lor, este nevoie de calibrarea cadrului legal astfel încât să le permită și munca zilieră, oferindu-le flexibilitatea necesară pentru a-și asigura un venit și a se adapta mai ușor noilor realități socio-economice. Trebuie să creăm un mediu favorabil care să sprijine atât inițiativele antreprenoriale, cât și accesul la diverse tipuri de muncă, indiferent de statutul lor. Vom continua să promovăm acest demers și să colaborăm cu autoritățile și sectorul privat pentru a transforma aceste idei în realitate”, susține Mihaela Sandu, președinta Asociației Hands across Romania.
Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale oferă refugiaților șansa de a-și folosi abilitățile și experiențele pentru a contribui la economia locală, în timp ce își reconstruiesc viețile. Discuțiile recente au subliniat necesitatea unor programe dedicate care să ofere acces la finanțare, mentorat și formare profesională pentru refugiați.
Exemplele de succes ale Olenei Boichuk și Nataliei Solovei demonstrează cum, prin suport adecvat, refugiații pot deveni antreprenori de succes, creând afaceri sustenabile și inovatoare care aduc beneficii comunităților locale. Olena Boichuk, președinta Asociației Femeilor Antreprenor din Ucraina a evidențiat rolul crucial pe care l-a jucat rețeaua de sprijin și colaborare dintre antreprenoarele ucrainene și cele românce, subliniind importanța unui mediu de afaceri solidar și cooperant.
Integrarea refugiaților ucraineni în economia românească nu este doar o responsabilitate umanitară, ci și o oportunitate pentru dezvoltare durabilă. Colaborarea dintre autorități, sectorul privat și organizațiile non-guvernamentale este esențială pentru a depăși provocările curente și pentru a transforma diversitatea în beneficiu comun. Antreprenoriatul și munca zilieră sau normă redusă pot oferi refugiaților flexibilitate și oportunități de a-și construi un viitor mai bun, contribuind astfel la prosperitatea comunităților locale.
Asociația Hands across Romania își reafirmă angajamentul de a susține inițiativele de integrare și de a continua dialogul cu toate părțile implicate pentru a găsi soluții concrete și eficiente.
