Anul 2016 a însemnat, printre altele, anul în care tehnologia all-flash şi stocarea în cloud au ţinut capul de afiş în zona stocării de date, zonă devenită fundamentală în domeniul IT prin prisma exploziei volumelor de date. Analiştii anunţă însă că şi anul 2017 se va arăta cel puţin la fel de interesant.
Conform analiştilor, una din cele mai interesante zone de studiat anul viitor va fi aceea a backup-ului de date
de tip cloud-to-cloud. Cum asta? Simpla stocare a datelor în cloud nu înseamnă şi protecţia adecvată a lor. Rolul
cel mai potrivit de protector îl va juca protecţia de tip cloud-to-cloud, ceea ce înseamnă copierea datelor stocate într-un serviciu de tip cloud într-un alt serviciu de acelaşi tip.
Mai mult, sunt voci care afirmă că o astfel de protecţie va deveni normă în anul 2018. Iar asta se va petrece din două motive. În primul rând, tehnologia de backup date începe cu adevărat să se folosească de avantajele cloud-ului public, ceea ce va face dintr-o astfel de modalitate de protecţie una mai practică.
În al doilea rând, folosirea cloud-ului public va face totul mai avantajos din punct de vedere economic. Plus că
instrumentele de backup şi recuperare aplicaţii în cloud există deja, fapt care duce la economii financiare şi la
îmbunătăţiri operaţionale.
O a doua zonă interesantă pentru anul viitor este cea reprezentată de containerele de date. Alimentată de progresele tehnologice care permit microserviciilor pentru aplicaţii să consume direct date stocate, virtualizarea
de tip container de date a făcut paşi importanţi în cadrul stocării de date la nivel de întreprindere anul acesta.
Ca atare, containerizarea open source este aşteptată să rămână o tendinţă tehnologică fierbinte şi anul viitor, mai
ales că această tehnologie a cunoscut progrese în termeni de protecţie a datelor, consum intens de date şi portabilitate.
Aşa cum virtualizarea hardware s-a impus ca tehnologie de bază, containerizarea va extinde conceptul de stocare date prin virtualizarea sistemelor de operare, fapt care va permite fluxurilor de lucru dintr-o companie să împartă resurse importante.
Ca atare, companiile vor putea ajunge să instaleze sute sau poate chiar mii de containere de date într-un singur nod de reţea, ceea ce va putea duce la stocarea îndelungată a unor volume cu adevărat impresionante de date.
A treia zonă vizată de analişti este cea a tehnologiei flash de mare capacitate. Firmele specializate în producţia de astfel de echipamente au anunţat deja capacităţi de stocare de 60 TB la un factor de formă extrem de redus, de doar 3,5 inci. Asta face ca mărirea capacităţii discului la dimensiuni de neimaginat cu doar câţiva ani în urmă să reprezinte o adevărată cursă a înarmării tehnologice în industria de profil. La fel ca în cazul primilor ani ai tehnologiei discurilor dure, vendorii de tehnologie flash se întrec acum la nivel de capacitate de mare densitate sau de «înghesuire» a celui mai dens flash într-un drive de dimensiuni standard.
Tendinţa este de asemenea natură încât mulţi socotesc că discurile rotative vor ajunge în scurtă vreme să devină opţiune secundară faţă de SSD-uri. Există chiar voci care afirmă că până în anul 2020 discurile rotative vor fi complet date uitării. Iar elementele principale care vor duce la o asemenea superioritate, în condiţiile scăderii permanente a costului, sunt legate de economiile de spaţiu şi de cele privitoare la consumul energetic şi la nevoia de răcire.
Şi pentru că automatizarea este la ordinea zilei, dintre tendinţele importante ale anului viitor legate de stocarea de date nu putea să lipsească SDS, sau Software Defined Storage. Şi asta chiar dacă mai există confuzii legate de acest termen, în sensul în care el este adesea folosit în relaţie cu medii virtualizate. Încetul cu încetul însă, piaţa a început să cadă de acord asupra unei definiţii mai exacte a unui SDS. Mai exact, ca să fie astfel denumit, un produs trebuie să permită utilizatorilor să aloce şi să împartă resurse de stocare date peste orice tip de flux de lucru, chiar dacă stocarea în sine nu este virtualizată.
Continua scădere a preţului hardware va alimenta o rată tot mai mare de adoptare a tehnologiei SDS. Cu această tehnologie nevoia ca un anumit echipament hardware să atingă nivele înalte de performanţă este mai mică. În plus, dezvoltarea în viitor a unei alte tehnologii, cea a stocării de date de tip obiect, va face ca tehnologia SDS să devină tot mai des întâlnită în marile consumatoare de stocare de date numite centre de date.
Şi pentru că s-a amintit aici şi de ceea ce va putea aduce viitorul din punct de vedere tehnologic, în mod evident cele enumerate mai sus nu reprezintă un cap de linie. La orizont a apărut deja tehnologia de stocare Fibre Channel, de pildă. Dar despre aşa ceva cu o altă ocazie, poate la anul.
