Cu o populaţie în mare parte săracă şi lipsită de mijloace materiale pentru a-şi asigura sănătatea altfel decât prin intermediul unităţilor de stat, România nu constituie, încă, o piaţă de interes pentru atacurile cibernetice în scop de furt date personale. Însă această situaţie se poate schimba oricând, iar atunci lucrurile pot deveni cu adevărat interesante.
Şi asta deoarece ele sunt deja interesante pentru pieţele mai dezvoltate. Un recent studiu efectuat de Accenture în rândul unui număr de peste 7500 de oameni din şapte ţări europene a arătat că mai bine de jumătate din atacurile încununate de succes asupra datelor personale (56%) s-au referit la furturi de identitate medicală, iar persoanele care au suferit de pe urma unui astfel de atac au pierdut în medie circa 300 de euro.
Conform studiului, informaţiile medicale confidenţiale au fost furate în special din sisteme medicale cărora le lipseşte un nivel adecvat de asigurare a securităţii. Farmaciile sunt, cel mai probabil, veriga slabă în lanţul de securitate, 35% din participanţii la studiu susţinând că furturile de date s-au petrecut în astfel de unităţi. Pe următoarele locuri s-au situat spitalele generaliste (29% din respondenţi), spitalele de urgenţă (21%) şi cabinetele individuale ale medicilor (19%).
Un sfert dintre victime şi-au văzut compromise datele de pe cardul de sănătate, iar 18% şi-au văzut compromise reperele de identificare biometrică. În cazul a 82% dintre victime, datele furate au fost folosite pentru fraude. Pentru atenuarea unor astfel de fenomene, analiştii susţin nevoia ca pacienţii să fie permanent vigilenţi în monitorizarea folosirii datelor personale. În mod similar, ei atrag atenţia organizaţiilor de sănătate să monitorizeze mai bine informaţiile despre pacienţi şi să fie transparente în cazul celor afectaţi pentru remedierea cât mai grabnică a pierderilor suferite.
În ciuda unor astfel de fraude, 84% din oamenii intervievaţi continuă să aibă încredere în furnizorii de servicii medicale pentru menţinerea datelor personale în siguranţă, însă doar 59% au încredere în autorităţile guvernamentale şi doar 42% în companiile furnizoare de tehnologie pentru sănătate ca păstrători ai informaţiilor personale confidenţiale. În fine, aproape toţi cei care au fost victimele unui atac (95%) au declarat că firma care le ţinea datele personale a acţionat ulterior într-un fel sau altul pentru remedierea pagubelor.
