Aproape 60% dintre companiile intervievate in cadrul unui studiu realizat în de PwC România şi Microsoft România, lansat sub titlul „Securitatea într-o lume digitală”, aveau în plan să majoreze bugetul de securitate informatică în următorul an financiar, iar 20% mizau pe menţinerea bugetului la nivelul actual, în vreme ce 23% dintre companii nu aveau încă o idee clară despre bugetul viitor.
Având în vedere că 40% dintre companiile româneşti intervievate au arătat că nu au o strategie de securitate informatică formal adoptată, în vreme ce doar 10% au atins nivelul necesar de maturitate organizaţională în care strategia este definită, implementată şi optimizată, studiul arată că securitatea informatică este un subiect încă nu pe deplin înţeles şi susţinut la nivelul Consiliilor de Administraţie ale companiilor.
Expertiza de securitate informatică este de asemenea limitată, ca urmare a faptului că organizaţiile din România se bazează în continuare preponderent pe resursele interne, inerent limitate. Acest lucru este o caracteristică a pieţelor emergente, în vreme ce organizaţiile mai mature din economiile dezvoltate se bazează mai mult pe furnizori specializaţi de servicii de securitate informatică. Pe măsură ce companiile din România se dezvoltă şi se confruntă cu ameninţări de securitate informatică din ce în ce mai sofisticate, precum şi cu cerinţe de reglementare din ce în ce mai stricte, este probabil să vedem tot mai multe companii să adreseze aceste provocări apelând la serviciile unor firme specializate de securitate informatică, sau să exploreze beneficiile oferite de serviciile de cloud computing.
În ceea ce priveşte provocările de securitate informatică, 87% dintre respondenţi au declarat că sunt preocupaţi de scurgerile de date, 73% sunt îngrijoraţi de atacurile de tip malware (inclusiv ransomware), 70% de potenţialele întreruperi ale activităţii companiei ca urmare a unor incidente de securitate informatică, iar 70% sunt preocupaţi să asigure protecţia organizaţiei de atacurile ţintite.
În privinţa factorilor care pot avea un impact pozitiv asupra securităţii informatice a organizaţiilor, marea majoritate a respondenţilor s-a concentrat pe creşterea nivelului de conştientizare în rândul angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice (inclusiv prin programe de training), şi de asemenea pe creşterea nivelului de înţelegere şi de sprijin al consiliilor de administraţie pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Un alt factor pozitiv este considerat aplicarea cerinţelor cadrului de reglementare specific (77%). Acest lucru ar putea să reflecte cerinţele de reglementare tot mai stricte cu care se confruntă organizaţiile, îndeosebi pe pieţele puternic reglementate.
Nevoia de a angaja resurse adiţionale (67%) şi de a face schimb de informaţii şi de bune practici cu alţi jucători din domeniu (57%) au fost de asemenea invocate de către o bună parte dintre respondenţi, drept factori importanţi sau foarte importanţi pentru îmbunătăţirea securităţii informatice. Acest lucru pare să reflecte faptul că echipele de securitate informatică din companiile româneşti se confruntă cu un deficit de personal specializat, precum şi speranţa că se poate învăţa din experienţa altor organizaţii.
În privinţa infrastructurii de securitate informatică, se disting 3 zone prioritare pentru respondenţi, cu accent pe data backup şi data recovery, DLP şi IAM.
Cei mai mulţi respondenţi ar prefera să investească în sisteme de data backup şi data recovery (20%), în îmbunătăţirea accesului pentru sistemele de management al accesului la reţelele informatice (19%) și în soluţii de prevenţie a scurgerilor de date (16%). Acest lucru poate să reflecte preferinţa respondenţilor de a investi în domenii care au un impact major şi rapid asupra situației lor de securitate informatică, sistemului de protecţie şi accesul la date.
Mai bine de două treimi dintre respondenţi folosesc o soluţie de Data Loss Prevention (DLP), iar acest lucru arată că DLP a devenit o măsură standard de securitate informatică, similară sistemelor antivirus. Pe de altă parte, aproape o cincime dintre respondenţi au indicat că nu folosesc o soluţie DLP. O posibilă explicaţie pentru acest lucru poate să fie lipsa unei politici interne de securizare a informaţiei.
O provocare care concentrează interesul respondenţilor este modul în care companiile adresează controlul accesului la reţele. În întreaga organizaţie, gestionarea identităţilor şi controlul accesului la reţea încurajează tot mai multe companii să implementeze soluţii de Identity Access Management « IAM », aproape două treimi dintre respondenţi precizând că au implementat sau intenţionează să implementeze astfel de soluţii pentru a gestiona accesul la reţelele informatice în întregul „ecosistem” tehnologic.
Pentru a-şi îmbunătăţi securitatea informatică, PwC şi Microsoft recomandă organizaţiilor luarea în considerare a următoarelor măsuri:
- Să aibă resurse adecvate (personal specializat, folosind tehnologia adecvată şi acţionând conform unor procese validate) cât şi tehnologie şi procese testate) care să raporteze Directorului de Securitate Informatică (CISO – Chief Information Security Officer). Acest CISO ar trebui să raporteze direct Consiliului de Administraţie sau unuia dintre membrii Consiliului de Administraţie.
- Să deruleze evaluări periodice ale riscurilor şi vulnerabilităţilor de securitate informatică, inclusiv ale strategiei de securitate informatică, folosind furnizori independenţi specializaţi.
- Să facă o evaluare atentă a serviciilor de cloud computing pentru a identifica beneficiile potenţiale de securitate, confidenţialitate şi conformitate cu standardele legale si recomandarile cele mai actuale.
- Să investească în trainingul angajaţilor şi în programe de informare a acestora în privinţa riscurilor de securitate informatică. Acest lucru este un factor crucial în orice program de securitate IT.
- Să existe un plan robust de continuitate a activităţii companiei şi exerciţii periodice – pentru a se asigura că sistemele şi serverele cheie pot fi repornite rapid folosind back-up-uri, iar frecvenţa acestor procese de back-up să fie aliniată volumului de date pe care organizaţia dumneavoastră este pregătită să-l piardă în cazul în care un sistem devine inutilizabil.
- Să existe un plan de criză şi de răspuns la incidentele de securitate informatică – asigurându-se că există proceduri standard prin care angajaţii şi cei responsabili de gestionarea incidentelor critice sunt pregătiţi să implementeze reacţia standard a organizaţiei la evenimente neprevăzute şi să repornească în cel mai scurt timp activitatea, atât pentru angajaţi, cât şi pentru clienţi.
- Politici puternice de „igienă” a securităţii informatice şi de creştere a gradului de conştientizare al angajaţilor – prevenirea atacurilor de tip malware care pot afecta sistemul IT prin cel mai frecvent instrument de răspândire, atacurile de tip phishing, prin adoptarea unor reglementări stricte a sistemelor de e-mail şi prin alertarea angajaţilor prin campanii de conştientizare şi informare.
- Un management riguros şi robust al update-urilor programelor software (patch-uri si versiuni actuale) pentru a reduce posibilitatea utilizării unor vulnerabilităţi.
