Tendința BYOD a luat amploare, pe măsură ce angajații companiilor consideră necesară flexibilitatea, iar productivitatea lor crește în contextul utilizării dispozitivelor mobile acasă și la serviciu.
95% dintre liderii de business și IT, care au participat la un studiu desfășurat în Statele Unite, declară că organizațiile pentru care lucrează le permit angajaților utilizarea propriilor dispozitive la birou. Studiul relevă preferința angajaților de a utiliza dispozitivele proprii pretutindeni, abilitatea de a susține activități de natură personală și organizațională fiind principala motivare care determină entuziasmul pentru fenomenul BYOD. Acest entuziasm este totodată justificat și prin faptul că angajații pot folosi dispozitivele proprii în cadrul organizației. O medie de 33% dintre angajați cu vârste între 20 și 29 de ani declară faptul că sunt dispuși să încălce reguli anti-BYOD pentru a putea utiliza propriile dispozitive la birou.
Unii angajați pun la îndoială sustenabilitatea beneficiilor financiare ale BYOD. Un analist de tehnologie Gartner consideră că programele de BYOD au potențialul de a reduce costurile, dar nu o fac. Rațiunea din spatele afirmației Gartner este faptul că, în contextul tendinței organizațiilor de a investi tot mai multe capabilități dispozitivelor electronice, costul aplicațiilor software, infrastructurii, al serviciilor de asistență tehnică și al serviciilor aferente va crește exponențial.
Pe de altă parte, unele companii susțin că implementarea politicii BYOD poate economisi unei organizații sume mari de bani, iar exemplele vorbesc de la sine. VMware raportează economii de 2 milioane dolari odată cu trecerea la programul BYOD care solicită angajaților achiziționarea propriilor dispozitive și utilizarea propriilor furnizori de servicii de telefonie mobile pentru suport tehnic.
În ciuda potențialelor economii facilitate de BYOD, mulți avocați sunt îngrijorați că libertatea angajaților de a utiliza propriile dispozitive electronice în scopuri profesionale prezintă riscul inaccesibilității anumitor date și necesitatea implementării unui protocol strict de confidențialitate, a drepturilor de autor și a altor provocări de securitate. Această poziție sceptică impune avocaților rolul de unic bastion de rezistență față de instituirea programului BYOD, program mult-aclamat de alte persoane cu influență din cadrul companiilor.
Realitatea este că abordările alternative prezintă probleme similare cu programul BYOD, astfel încât trebuie considerate riscurile și beneficiile oricăror soluții de mobilitate. Un exemplu este faptul că angajatorii care nu permit angajaților utilizarea propriilor dispozitive vor furniza acestora ca alternativă dispozitive aflate sub proprietatea companiei. În mod deloc surprinzător, angajații vor utiliza în continuare dispozitivele companiei atât în scopuri personale, cât și de business (cu sau fără permisiunea angajatorului), fiind astfel expuși unor riscuri identice, legale și de securitate.
O politică a utilizării exclusive de dispozitive electronice furnizate de companii poate reduce riscul unor obiecții de natură confidențială atunci când angajatorul solicită acces asupra dispozitivului. Totodată, aceste riscuri nu sunt eliminate odată cu adoptarea unei politici de proprietate personală a angajaților asupra dispozitivelor electronice, riscurile de pierderi de date și furt vor exista indiferent de proprietarul unui dispozitiv. Acest lucru înseamnă că reducerea riscurilor dobândită de implementarea unei politici a dispozitivelor aflate în proprietatea angajatorului trebuie echilibrată cu potențialul de economisire financiară furnizat de implementarea unei politici BYOD. În alte cuvinte, departamentul de consiliere juridică al unei companii trebuie să admită faptul că proprietatea unui dispozitiv (angajat vs angajator) nu este singurul factor care trebuie luat în considerare în determinarea politicii de întrebuințare a soluțiilor electronice mobile.
Realitatea cotidiană este că angajații se așteaptă să își poată folosi dispozitivele mobile și pentru business și pentru viața personală, indiferent dacă acestea se află sau nu sub proprietatea angajatului sau angajatorului. În mod similar, mulți dintre angajați consideră că o companie trebuie să ofere angajaților flexibilitatea de a utiliza dispozitive pentru business sau scopuri proprii pentru a spori productivitatea la locul de muncă. Din fericire pentru consilierul juridic al unei companii, noile tehnologii mobile, corelate cu politici interne favorabile, vor oferi organizațiilor flexibilitatea de a implementa soluția mobilă ideală din punct de vedere financiar, fără a se expune niciunui risc. Altfel spus, consilierul juridic al unei companii este împuternicit a fi parte din soluția unei organizații îndepărtându-se de rolul negativ în susținerea și implementarea strategiei de utilizare a dispozitivele mobile.
Deși deciziile și detaliile de implementare a soluțiilor mobile electronice sunt responsabilitea departamentelor de securitate corporate IT, atenuarea problemelor pricinuite de practici neindicate cade pe umerii consilierilor juridici. Deseori, multe dintre aceste probleme pot fi evitate sau cel puțin diminuate cu ajutorul unei planificări în prealabil și prin aportul departamentului juridic.
Din păcate, departamentul juridic este adesea trecut cu vederea ca factor de decizie în privința hotărârilor de investiții tehnologice. Acest fapt impune departamentului juridic o bună înțelegere a potențialelor riscuri și costuri asociate cu adoptarea și utilizarea unor soluții tehnologice pentru a evita probleme ulterioare, aspecte care vor fi adresate în continuare într-o serie de trei articole dedicate acestui subiect.
