Deja celebra întrunire anuală de la Davos (Elveţia) la care vor participa lideri mondiali de afaceri, oameni politici şi alte personalităţi cu mare influenţă asupra establishmentului mondial se anunţă a fi în acest an mai dramatică decât în alţi ani. Şi asta deoarece unul din subiectele centrale anunţate este cel legat de posibila dezintegrare a Internetului (!) şi efectele unui asemenea fenomen asupra economiei globale.
Perspectiva oferită de timp este cea a următorilor 10 ani, ceea ce la scară istorică reprezintă foarte puţin. Care sunt însă motivele care au impus aşezarea unui asemenea subiect pe agenda principală de discuţii? Fără o ordine ierarhică, acestea sunt legate de presiunea crescândă asupra mediului socio-economic din partea atacurilor cibernetice, intensificarea măsurilor de protecţionism economic din partea diverselor state şi dorinţa exprimată de unele guverne de a introduce cenzura asupra Internetului. Toate acestea ar putea genera crearea de “grădini încercuite de ziduri” în spaţiul online, ceea ce ar dăuna grav comerţului şi ar genera pagube pentru multe societăţi comerciale.
Un studiu publicat chiar în aceste zile de World Economic Forum (WEF) identifică dependenţa crescândă de tehnologie ca fiind unul din riscurile majore la adresa economiei globale în următoarele 12 luni. De ce? Deoarece, în ciuda perspectivelor de creştere economică solidă, tensiunile politice în creştere şi incertitudinea tot mai mare au toate şansele să ducă la înrăutăţirea relaţiilor dintre principalele puteri economice, ceea ce va conduce la un risc crescut de confruntare armată. Consecinţa previzibilă este creşterea riscului de gripare a sistemelor globale.
În plus, interconectarea tot mai strânsă dintre reţelele de comunicaţii şi dispozitivele electronice înseamnă posibilitatea ca, în viitorul apropiat, întreruperile temporare de funcţionare să fie înlocuite de şocuri sistemice potenţial ireversibile. Internet of Things este previzionat, de pildă, să ajungă la peste 20 de miliarde de “lucruri” inteligente conectate online până în 2020. Cuplată cu creşterea serviciilor de cloud computing, o astfel de situaţie duce la creşterea expunerii firmelor şi guvernelor la atacurile cibernetice, efectele acestora devenind tot mai devastatoare.
Dacă se adaugă la toate acestea riscuri cum este cel legat de intensificarea folosirii inteligenţei artificiale la locul de muncă, ceea ce generează şomaj masiv, sau cum este cel legat de intensificarea folosirii tehnologiei pentru răspândirea de ştiri false, cu efecte deja contabilizate asupra evoluţiilor politice, îngrijorarea exprimată de cei care se vor întâlni la Davos pare mai mult decât justificată. Rămâne să vedem, cu mare interes, la ce concluzii va ajunge întrunirea şi, mai ales, dacă se vor propune şi măsuri concrete de contrabalansare a unor astfel de riscuri.
