Într-o societate marcată la nivel mondial nu de dispute locale privitoare la justiţie, corupţi şi altele asemenea ci de probleme de viitor, tema inteligenţei artificiale (IA) a stârnit un tăvălug imens prin prisma temerilor legate de modul în care IA va transforma vieţile tuturor oamenilor. O prismă cu o paletă largă de posibilităţi, întinse de la viziuni ale viitorului în care roboţii înlocuiesc total oamenii la utopii în care tehnologia rezolvă probleme imposibile şi eliberează oamenii să-şi urmărească doar pasiunile.
Este contextul în care unul din numele mari ale consultanţei internaţionale, PricewaterhouseCoopers (PwC) a publicat recent un studiu într-o nuanţă mai degrabă rozalie privitor la impactul pe care inteligenţa artificială îl va avea asupra economiei globale. Până în 2030, PIB-ul mondial ar putea creşte cu 14%, sau cu 15700 miliarde USD, conform acestui studiu, care poate fi citit aici. Aproape jumătate din aceste câştiguri economice vor reveni Chinei, unde inteligenţa artificială este previzionată să confere un impuls de creştere economică de 26% în următorii 13 ani, sau echivalentul unui supliment de PIB de 7000 miliarde USD. Pentru aceeaşi perioadă, America de Nord se poate aştepta la o creştere de 14,5% a PIB-ului, sau în echivalent de 3700 miliarde USD.
Conform PwC, în următorii ani America de Nord va primi cel mai mare impuls deoarece consumatorii şi companiile sunt mai pregătite să incoporeze inteligenţa artificială. La mijlocul deceniului următor, însă, Chima va fi cea care va urca în frunte. Cum economia Chinei se bazează mult pe producţie, există mult potenţial ca tehnologia să impulsioneze productivitatea, însă va fi nevoie de timp ca noile tehnologii şi expertiza necesară să devină o obişnuinţă. Însă când se va întâmpla asta, tehnologiile activate de inteligenţă artificială vor ajunge să fie exportate din China către America de Nord. Mai mult, firmele chinezeşti tind să reinvestească mai mult capital decât cele nord-americane şi europene, ceea ce va stimula şi mai mult creşterea afacerilor legate de IA.
Studiul PwC defineşte patru tipuri de IA: inteligenţa automatizată, care efectuează sarcini pe cont propriu; inteligenţa asistată, care ajută oamenii să efectueze sarcini mai bine şi mai rapid; inteligenţa augmentată, care ajută oamenii la luarea de decizii mai bune; şi inteligenţa autonomă, care automatizează în întregime procesul luării de decizii. Previziunile PwC arată că toate aceste tipuri de IA vor avea o pondere echivalentă în ecosistemul creşterilor.
O mare parte din creşterile previzionate ale PIB-ului, mai exact 6600 miliarde USD, este aşteptată să provină din creşterea productivităţii muncii, prin intermediul proceselor de automatizare a afacerilor sau prin utilizarea IA la asistenţa forţei de muncă existente. Astfel de concluzii sugerează ideea că PwC consideră că IA va genera un impuls de creştere a productivităţii mai mare decât în cazul precedentelor revoluţii tehnologice – în ciuda progreselor de dată recentă, creşterea productivităţii globale este foarte mică şi mulţi economişti sunt nedumeriţi în privinţa căilor de ieşire din această capcană.
Restul creşterii economice proiectate ar proveni din creşterea cererii de consum pentru produse şi servicii personalizate şi întărite prin capabilităţi IA. Sectoarele care ar avea cel mai mult de câştigat de pe acest front sunt sănătatea, serviciile financiare şi industria auto. Este de remarcat, în orice caz, că în raport nu există semnale de panică legate de faptul că IA ar conduce la pierderi excesive de locuri de muncă. În schimb, analiştii PwC recomandă firmelor să se pregătească pentru o nouă forţă de muncă “hibridă”, în cadrul căreia oamenii şi roboţii muncesc cot la cot. Nu se precizează însă dacă această muncă se va face în tandem sau altfel.
